Despre mine

Fotografia mea
"CIVILIZATIA A MERS INAINTE PRIN ELITE!" “De smecheri si canalii distantarea se realizeaza prin nepasare si refuzul de a-i intilni pe terenul lor.”N. Steinhardt

miercuri, 29 decembrie 2010

vineri, 26 noiembrie 2010

Intelectualul-erou

Spun mereu ca intelectualul este un aristocrat sau ar trebui sa fie, adica un individ ce urmeaza valorile aristocratice: adevar, cinste (si nu cea tovaraseasca), onoare, dreptate si patriotism. Toate acestea ar trebui sa nu fie, pentru persoana ce se declara sau este declarat ca fiind un intelectual, vorbe mari, putin prea emfatice, care, nu-i asa(?) plictisesc pe pragmaticul-realist sau ignorantul de pe strada! Pentru un intelectual aceste principii ar trebui sa intre la categoria: sarcina obligatorie de fiece zi!

Si am senzatia ca el, intelectualul, doar mimeaza cum ca ar urma si ar sustine aceste principii. Doar mimeaza! Putini dintre ei sunt constienti de uriasa responsabilitate pe care o au, iar unii nu inteleg imensa forta pe care ar putea-o avea in societate. Cei mai multi nu sunt strabatuti de dorinta reala de-a reprezenta aceste valori, aceste principii.

In conditiile in care societatea romaneasca si nu numai, dar in Romania fenomenul este mai evident, se afla intr-un galopant process de instrainare de la principiile aristocratice, intelectualului i se cere inca mai mult decit a fi un aristocrat; el trebuie sa devina un erou! Adica sa aiba curajul, tenacitatea si perspectiva eroului!

Moralist? Da, dar e putin… Moralistul, in sensul bun al cuvintului, este necesar intr-o societate asezata, ori in Romania societatea este oricum, numai asezata nu! Moralist e bun, nu-i de aruncat la cos, insa Romania are nevoie ACUM de mai mult…Intelectualul este Vocea din Cetate, in general; lui acum ii se cere sa devina si Sabia din Cetate, fiindca aristocratul este un cavaler capabil sa moara pentru idealurile lui…

Intrebarea imediata este: care sunt idealurile intelectualului roman? Sau, si mai grav, are el vreun ideal? Sigur, nemurirea ar putea fi unul dintre dezideratele lui. Si e bine ca-i asa. Dar, nemurirea iti este data ca urmare a faptelor vietii…

Idealul intelectualului roman ar trebui sa fie, in opinia mea, asezarea societatii romanesti pe principii aristocratice, adica pe principiile valorii, ale adevarului si competentei. Sunt absolut incredintata ca intelectualul doreste asta si, impreuna cu el, tot poporul roman (nu ma refer la populatie!). Vorba e cum se poate ajunge la normalitate (pentru ca aceste principii reprezinta adevarata normalitate!)?

Intelectualul ar trebui sa fie nu numai moralizatorul Cetatii, ci si acuzatorul celor care fac ca lucrurile sa nu se aseze niciodata in acea matca a valorii! A acelora care sunt impotriva principilor aristocratice!

Prin urmare, conversatia sub lustru e buna, dar pe vreme de neant valoric, ea devine ineficienta, ba chiar, prin neactiunea fatisa, conversatia devina sustinatoarea ticalosiei din Cetate!

Scena, podiumul, estrada nu-i locul unde el, intelectualul, se auto-admira in vazul celorlalti, ci locul unde se ia atitudine, se denunta, locul unde ar trebui sa se strige tare si cu dictie impotriva celor care au inmormintat principiile normalitatii, facind ca anormalitatea, zgura sa triumfe absolut. Locul unde sunt demascati si acuzati, fara putinta de tagada, aceia care sugruma binele inca din fasa si ineaca adevarul.

Intelectualul trebuie sa aiba rolul de-a pune in miscare energi si instituti, Cetatea! Nu a instiga, ci a acuza cu cinste raul, in scopul précis de-a savirsi binele. Intelectualului ii se cere sa fie nu numai mintea treaza din Cetate, dar si forta motrice a societatii!

In Romania intelectualul este doar un moralist! Iar in spatele sau chiar sub nasul lui, ticalosii isi fac de cap, fara frica, fara rusine, nefiind impiedicati de Vocea Cetatii: e vocea celui care striga in desert!…

Iata de ce, majoritatea dintre ei se declara obositi, depasiti de situatie si se duc sa se inchida in turnul lor de carti sau, daca nu dispar de tot din Cetate, fac doar efortul de-a conversa sub lustru, o conversatie sterile si fara vibratia necesara in a provoca o adevarata schimbare!

Exact asta NU ar trebui sa faca! Romania are nevoie Acum de ei ca de Vocea Acuzatoare, iar ei ar trebui sa se simta obligati moral de-a deveni Glasul omului de bun-simt din societate si bratul, metaforic, al lui, de asemenea.

Intransigent si vertical, inflexibil si hotarit, patrunzator si abil acest tip de intelectual-erou nu exista in societatea romaneasca si fara el Romania va ramine in mina mafiotilor, a ticalosilor, adica a acelora care urasc principiile aristocratice, fiindca ele nu-i ajuta sa parvina. Si dorinta, idealul mafiotului acesta este: de-a parveni cu orice prêt, in orice situatie si, mai ales, sa fie nestrigherit in ascensiunea lui in a fura, pungasi, minti, in ascensiunea lui catre… nimic!….

marți, 23 noiembrie 2010

Freydoon Rassouli

vineri, 19 noiembrie 2010

Ce este autenticitatea?

Nu va inselati, nu voi incerca sa raspund intrebarii, pentru simplul motiv: nu stiu ce este autenticitatea si nici domnul Plesu nu pare sa ne fii lamurit…
Da, ideea acestui eseu s-a nascut in urma citirii unui articol: “O scrisoare despre autenticitate” scris de A, Plesu.

Sigur, domnia sa este un intelectual patrunzator, nu zic autentic, ca nu stiu ce inseamna…, vorba e ca aci, raspunzind unei cititoare, s-a cam incurcat in sofisme… A scris cam orice, mai putin ce inseamna a fi autentic!

“Autenticitatea nu cade niciodata in auto-contemplare si, cu atit mai putin, in auto-admiratie” Sa fie asa oare? Hai sa o luam mai pe-ndelete: Eminescu, poetul nostru, a fost sau n-a fost autentic? “Autenticitatea nu cade niciodata in auto-contemplare”, zice A.Plesu. Niciodata! Imi pare mie sau, in acest caz, Eminescu n-a prea fost autentic, el “cazind”, ba cufundindu-se in auto-contemplare si nu doar intimplator…

Cu totii vazuram filmul “Amadeus”, viata lui Mozart. Dupa toate aparentele, Mozart a suferit greu de auto-admiratie; imi vine in minte scena in care regele ii aminteste lui Mozart ca mai sunt si alti compozitori, iar Mozart ii raspunde cum ca da, “dar eu sunt cel mai bun!” Urmind retorica domnului Plesu: “autenticitatea care ii demite pe cei din preajma e pura egolatrie”… Ce mai tura-vura, Mozart n-a fost nici o clipa autentic…

Si atunci, cine e autentic? Porcu o fi autentic! Nu cred ca-l strabate auto-admiratia, n-as crede ca i-ar demite pe cei din ograda, este “spontan, strain de orice intentie demonstrativa, de orice ostentatie” A.Plesu…

Eu cred insa altceva: autenticul nu poate exista fara valoare; valoarea fiind aceea care poate da autenticitate, adica amprenta, marca originala, unui individ. Ca sufera de egolatrie si de auto-admiratie asta ar fi, voarba aceea, treaba lui, atita vreme cit persoana in cauza e un om valoros. Cum descoperim valoarea? Asta-i alta poveste!…

E de remarcat efortul intelectualului de-a insira vorbe sofisticate: hermeneutica, solipsism (la primul ne invrednici si cu o definitie, la al doilea cuvint ne lasa pe noi sa-l cautam in dictionar) doar pentru a-i marturisi, extrem de discret, tinerei: fii mai modesta ca valoarea nu te scoate din casa, iar in lipsa ei, nu prea-ti justifici mult trimbitata autenticitatea!

PS. SOLIPSÍSM n. Conceptie filozofică conform căreia singura realitate ar fi omul si constiinta lui, iar tot restul lumii există numai în constiinta individului.

duminică, 10 octombrie 2010

5 cents

Ma uit la o moneda de 5 cents pe care sta scris: “In God we trust” si primul meu gind este: “asta-i intr-adevar frumos!” Pe urma merg la scoala fiului meu si descopar ca nu poti rosti public numele lui Cristos fiindca…exista: separatia Bisericii de Stat si, de asemenea, prin simplul fapt de-a spune numele lui Cristos, poti ofensa pe vreunul… Dar poti striga, cit ce te tin plaminii si fara probleme, tot soiul de alte nume…

In care God te increzi tu, americanule, de nu-i poti spune nici macar numele?

Separarea Bisericii de Stat… Da, dar credinta nu are legatura neaparat cu Biserica! Prin urmare, separarea credintei de Stat?… Aceasta lipsa de intelegere a lucrurilor va avea urmari devastatoare si nu va trece prea mult timp!…

Aud, tot mai adesea, ca pe o virtute: freedom of religion”, adica poti sa ai ce religie vrei, nimeni nu te opreste. Brusc am inteles: “freedom of religion” inseamna nici mai mult, nici mai putin decit: no religion! Si, de fapt despre asta-i vorba!…

Romania e o tara, care se declara, crestin-ordotoxa, Spania e catolica, Italia de asemenea. Ce religie are America? Freedom of religion! Adica… Si-l cauta baietii astia pe Anticrist si nu-l gasesc…

“Omul american merge, cu mijloace tehnice sofisticate, catre nicaieri” Petre Tutea.

PS. Va recomand filmul: “The Forgotten”, film - metafora, in care cei interesati pot vedea ca in oglinda societatea americana si ma tem ca nu numai…

duminică, 3 octombrie 2010

Mai bine cu americanii decit cu rusii

Mai zilele trecute, o prietena de pe facebook imi facu propunerea de-a scrie o poveste frumoasa, tonica despre romani si Romania.

Acum, eu sunt o fiinta cu spirit critic destul de pronuntat si gasirea unei povesti positive nu este un lucru usor… eu sesizind mai degraba partile urite ale unei situatii.

Asadar, o poveste tonica… stau, ma gindesc si nimic nu-mi rasarea in minte ca avind darul de-a inviora un pic sufletul terciuit al romanului.

Intimplarea face ca eu sa fiu maritata cu un american, fost soldat de infanterie in armata americana si, ca orice romanca, imi place mie sa cred, de buna calitate, il intoxicai pe om cu valorile si traditiile romanesti, incepind de la limba noastra exceptional de expresiva si nuantata, grozava limba avem(!) si pina la credinta crestin-ortodoxa atit de bine asezata in rost in sufletul poporului roman.

Drept urmare, americanul meu urmareste stirile din Romania si este teribil de dornic de-a cunoaste si intelege pe romanii mei ca de…daca-s atit de minunati!…(Acum, in paranteza fiind zis, sunt si romani de aruncat direct in cosul de gunoi, dar, romanul neaos, adevarat este totusi un om, ca sa folosesc o expresie de-a noastra, jos cu palaria).

Vine, prin urmare, sotul meu la mine si-mi spune cum ca ar fi prieten cu un roman “de-al meu”. Eu, destul de neincrezatoare, ca de cind cu flacaii ce bintuie peste tot am devenit, nu-i asa, mai circumspecta: “Da, si unde l-ai gasit?”

Si acum vine povestea, care nu stiu cit de tonica e, dar e cel putin absolut adevarata. Un roman, prenumele lui Razvan, in armata Romaniei de multi ani, e dornic de-a lucra prin contract la una dintre firmele particulare ce trimit soldati, ofiteri si mai stiu eu ce in Irac, Afganistan, pe la arabi prin zona. Romanul nostru nu stia ce trebuie sa faca ca sa devina si el angajat al unei asemenea firme si cerea pe INTERNET un sfat, o parere.

Sotul meu, care ar vrea sa faca exact acelasi lucru, dar eu ma impotrivesc fiindca parca nu-mi suride ideea de-a ramine singura cu toata responsabilitatea unei case pe cap, urmareste in deaproape fenomenul si-l cunoaste destul de bine, avind prieteni angajati la aceste firme. Citind doleanta romanului meu, ii scrise, indrumindu-l ce si cum. Razvan, vazind ca americanul e baiat de treaba, il solicita sa-i corecteze rezumee-ul ca sa sune mai “profesionist”. Ceea ce sotul meu facu, fara discutie.

Nu stiu daca Razvan va fi contractat de catre firmele celea, precum doreste, insa mie aceasta amicitie, bazata pe zero interes, imi placu si-mi paru mult mai utila si mai interesanta decit indeletnicirile obisnuite din tara…

In treaca , tot pe un site sotul meu a gasit pe un roman care-i sfatuia pe strainii amatori a se stabili in Romania, fie si pentru un timp, sa apeleze la un roman de incredere ca, daca cei ce inchireaza apartamente sau casa afla ca sunt straini, le-ar dubla chiria… Am amintit pe acest roman ca sa se inteleaga ca in Romania nu-s numai tigani, securisti si mafioti, ci si oameni de calitate si buna credinta, cababili de-a ajuta, fara spaga, un alt om.

Pentru cei inspaimintati ca Razvan ar putea fi ucis lucrind pentru americani, ii sfatuiesc a sta linistiti. Romanii, majoritatea, sunt angajati sa lupte in spatele frontului, ca sa zic asa, in posturile de ajutor si nu direct in baiaia kalasnicovului. Tot adevarat e ca, necalcind pe si prin bombele arabilor, nu-s nici platiti ca si cind ar face-o… Dar, un 40-45000 de dolari pe anu (am impresia neimpozabili) e totusi o suma care ar putea imbunatati viata lui Razvan, fara sa o puna si in primejdie, cum ar fi in cazul sotului meu, daca ar ajunge acolo…

PS. Americanii ne-ar putea ajuta pe noi, romanii, in ceea ce priveste administratia, armata si politia, in zona culturii si credintei, ar veni rindul nostru de-ai indruma… Numai ca ei, fiind atit pragmatici, nu cred ca au nevoie, desi…

marți, 28 septembrie 2010

Voi

Incepe sa-mi cam fie urit de voi! Voi ati uitat de Dumnezeu?! Voi ati uitat ce inseamna sa fiti stapini in tara voastra!? Plecati fruntea si cadeti in genunchi in fata calaului, iar de martirii vostri nici ca va mai pasa?!

Ce se intimpla cu voi, in numele lui Dumnezeu?

Sunteti scumpi la tarite si ieftini de tot la malai. Asta s-ar cam talmaci: nu mai aveti simtul valorii si ma intreb daca l-ati avut vreodata!?
Tot becisnicul, tot sceleratul, toata scursura ajunsa va domina, va calca in picioare si voi trancaniti pe la colturi!Va impotmoliti in legi stupide create de ticalosi ca sa va fure…
NICI O LEGE NU POATE OPRI DREPTATEA!

Ati uitat sau niciodata n-ati stiut sa fiti verticali, demni, intransigenti!
Va e frica sa aveti o atitudine ferma, dar nu va e rusine sa va batjocoriti pe voi insiva! Va puneti obstacole de multe ori imaginare care va opresc orice pornire laudabila. Faceti un pas marunt in spre adevar si bine si zeci de pasi uriasi in spre rau si minciuna. Binele e mai mult un vis, in schimb raul il strabateti pina la capatul neantului!

Daca in jurul casei mele ar sta sa ma atace 100 de mafioti-securisti, cu politia si vandarmi, masa-damnata, masa de manevra stupida si ieftina, iar in fata usii casei mele ar sta un om care mi-ar apara casa, EU l-as indragi pe acesta si nu banda de misei!

Voi nu intelegeti ca in toata aceasta mascarada ticaloasa cel care opreste pe criminali de-a navali in casa MEA e exact acela pe care nenorocitii il urasc de moarte?

E slab, fiindca voi sunteti slabi, e nehotarit, fiindca voi sunteti natingi, e infricat, fiindca voi il lasati singur!

Mafiotii nu va iubesc si nu-i iubesc nici pe cei care le ling banii. Ei se iubesc doar pe ei insisi.
Nu mai ascultati pe latratorii diavolului, pe cei care in numele obiectivitatii si a echidistantei nu fac decit sa va nauceasca si sa va puna si mai ingrozitor in genunchi!

Asteptati ca ALA, “cocalarul” sa faca totul, in timp ce voi dati cu pietre in singurul care ACUM ar putea sa va fie AJUTORUL!

V-au spalat pina si limba, nu numai creierul televiziunile mafiotilor!… Ascultati cu interes comentariile CRIMINALULUI in spatele caruia mafiotii si-au construi imperiul lor de carton si scuipati pe cel care singur incearca sa opreasca pe mafioti sa va vinda!

Popor roman, binele nu vine din cer, VOI trebuie sa-l infaptuiti!
De ce intoarceti spatele, ba chiar cu dispret, singurei voastre sanse?
De ce nu vedeti adevarul?

A tradat pe mafioti pentru popor! Pare stupid ce va spun? Pare fiindca urechile si mintea va sunt pline de batjocura mafiotilor, dar ACESTA-I ADEVARUL!

Daca nu-l ajutati, va cadea si odata cu el si voi!
Sprijinul nu e in afara, e acolo, la usa casei voastre, dar voi sunteti becisnici!

Tiganu’ zimbea atit de frumos! Petrica avea niste ochii atit de expresivi! Coposu era batrin si cam incet… Ratiu avea accent englezesc…
Voi intelegeti ca nu de frumusetea ochilor cuiva aveti nevoie?

Cum nu se gaseste nici un om in tara care sa spuna: “Domnule presedinte, eu va ajut sa scapam tara de mafioti si criminal!”?
Fiindca de ei TREBUIE sa scapati, nu de ciinele choir si cam fara par, ce sta la usa si pazeste!

Da, stiu marile puteri, noi suntem mici, ei pot face orice vor… NIMENI NU POATE FACE NIMIC, DACA VOI NU-I LASATI! La urma-urmei VOI SUNTETI STAPINI, NU EI! E TARA VOASTRA!!!

Ciinele de la usa nu-i poate opri singur pe mafioti! Voi trebuie sa-l ajutati, sprijini, determina!
Mafiotii si criminalul urasc Romania, fiindca, daca o iubeau, n-o jefuia! Raul a fost facut pe vreamea criminalului-tigan si pe urma raul a tot crescut. Cioroiul a bagat cancerul in Romania!

Caracatita trebuie nimitita ACUM! Si nu aveti alt ajutor decit un “chior”!
Dupa ce lighioana va fi rapusa, vor trece ce doi ani si atunci veti putea ridica si fruntea. Acum trebuie sa ridicati sabia! ACUM!

luni, 13 septembrie 2010

vineri, 10 septembrie 2010

Rasboiul celor doua rozete si Romania

Urmaresc si eu, ca tot poporul, zbaterile ce au patruns in sufletul Romaniei: vintu, un derbedeu nenorocit, genial de diabolic, plin de ura si de razbunare, e bagat, pentru o luna, in arest. Nimic iesit din comun si aproape normal ca un pungas sa fie arestat dar…dar in Romania nimic nu e ce pare a fi, iar normalitatea e mai straina in tara decit chineza.

“ Daca Basescu pierde o batalie, il vad in locul meu” S.O. Vintu
Pentru un om aflat intr-o tara normala, aceasta afirmatie e de-o inconstienta naucitoare si de o impertinenta desavirsita. Nu si in Romania! Un “om de afaceri” si inca ce afaceri(!) isi permite sa-l ameninte pe seful tarii si nimanui nu i se pare nici straniu, nici periculos, ci mai degraba, amuzant!…Si acum va ofer un articol aparut in Romania Libera: “Vintu vs Basescu”

Arestarea în sine este un eveniment spectaculos pentru semnificaţiile pe care le poartă. Toată lumea ştie ce au fost Gelsor, FNI şi FNA, dar, cumva, nimeni nu o spune. Nu, nu au fost fonduri de investiţii sau cine ştie ce societăţi financiare sofisticate. Au fost scheme piramidale, adică escrocherii organizate de S.O. Vîntu împreună cu o armată redutabilă de foşti ofiţeri de Securitate, cu oameni din Poliţie şi serviciile secrete. Această escrocherie instituţionalizată a fost tolerată şi protejată de autorităţile statului, iar oamenii care au participat la ea făceau parte din reţeaua politico-economico-securistă care a pus stăpânire pe România după '90. Este vorba de oameni influenţi care îşi garantează unii altora imunitatea faţă de Justiţie şi accesul la resurse. Din acest punct de vedere, numele lui S.O. Vîntu este sinonim cu Puterea reală din această ţară în mai mare măsură decât au fost Iliescu, Năstase, Băsescu vreodată. S.O. Vîntu nu este un reprezentant al Sistemului, el este Sistemul. Din această poziţie Vîntu a putut exercita un control eficient .- Cristian Campeanu

Prin urmare, aci avem de-a face cu o lupta de tipul: care pe care! “Sistemul” contra Basescu! Si de ce Sistemul, care-i in fapt caracatita, mafia noastra “romaneasca” e impotriva lui Basescu? Pentru ca Basescu, desi a facut si face parte din Sistem, a zis la un moment dat: “Halt!” si cum tradarea nu poate intra in gratiile Sistemului, acesta nu va sta cu miinile in sin…

Daca in razboiul celor doua “rose”, mai corect rozete, n-ar fi la mijloc Romania si destinul ei, parca mi-ar placea confruntarea. Insa Romania e in mina acestor doua rozete, care or reprezenta ele gaura prin care ies la lumina toate murdariile aflate in intestine, dar ea este la cirma Romaniei!

Romania este condusa pe fata de catre un tradator de Sistem, pe care-l sustin exact fiindca tradind pe ticalosi s-a situat in pozitia corecta in raport cu functia de presedinte al Romaniei si o gaura de cur numita Sistem, extrem de nociva si complet antiromaneasca, care poate, cu o singura detunatura puturoasa de basina, sa distruga definitiv si irevocabil Romania! Razbunarea turbata a Sistemului poate lovi de moarte nu numai pe Basescu!

Poate, peste ani, vom intelege dimensiunea reala a acestei confruntari.
N-as vrea sa devin patetica, insa, daca Basescu pierde razboiul, Romania se va prabusi! Din pozitia ei lamentabila de second hand a Europei, va deveni peste noapte si fara putinta de tagada, la nivelul si in situatia unor tari africane, unde populatia nu-i decit masa de manevra in mina unor dementi, imbecilizati de putere si bani.

Credeti voi ca ea se afla deja in aceasta situatie? Da, asa pare, dar parca mai este o sansa…speranta…parca…

PS Si daca Sistemul nu sta cu miinile in sin, asta garantat, avem datoria morala ca nici noi sa nu ne mai scarpinam la rozeta, fiindca dimineata ne vor mirosi degetele a rahat, si cu mijloacele noastre modeste, simple, dar cinstite sa-i impungem, macar un pic in partea ce le place! Nu vom putea sa le provocam acelasi orgasm pe care Vlad Tepes il provoca, intr-o vreme intr-atit de indepartata ca pare nici n-ar fi existat, dar nici cu miinile la bracinari nu mai avem voie sa stam!

luni, 9 august 2010

sâmbătă, 7 august 2010

marți, 3 august 2010

Salut aparitia partidului lui Dan Diaconescu

Cine ar citi stihurile de mai sus ar crede ca s-a intimplat ceva cu mine... Ba deloc. Hai sa ne gindim si daca nu sunteti de acord, marturisiti-mi.

Carevasazica, Diaconescu vrea partid si doreste sa candideze. Admirabil. Si cine-i vor fi sustinatorii? Niscai tigani, ceva prostituate, multe "femei de afaceri", posesoare de taraba, butic sau/si restaurant, toti dornici foarte de-as povesti viata, sub forma de telenovela, in vazul natiunii. Cu cine ar fi votat toata aceasta pleava? Cu ilici, fireste, ca-i de-a lui...Astfel, ea va deveni a lui Diaconescu!...

Cu ilici vor ramine batrinii comunisti, turnatori, securisti si cei inaltati de idealuri socialist-comuniste, care nu pot sa paraseasca inteleapta si batrina lor cioara!

La "liberali" vor trage noii securisti, progeniturile comunistilor, securistilor si noii oportunisti!

Daca a mai ramas cineva prin tara, poate ca va opta pentru Punctul 8 de la Timisoara... Zic poate, ca...Punctul asta 8 e doar un punct...
Punctul asta de miscare,
Mult mai slab ca boaba spumii,
E stapinul fara margini
Peste marginile lumii!...
(citat din memorie - M.Eminescu "Scrisoarea l)

Hai sa vedem, merge careva cu drept(atea) sau n-a mai ramas nimeni vertical in Romania?
Adica, ei cu ale lor, noi, cu ale noastre. Sa vedem... Nu spun ca vom invinge, dar ii vom sparge poate un pic la rozeta!...
Dreptate si Fratie!

PS. Dreptatea e...cit despre fratie...
Stiti bancul: doi frati aveau o singura ciocolata:
- Cum vrei s-o impartim? intreba unul din ei, frateste sau pe jumatate?
- Pe jumatate!

duminică, 1 august 2010

vineri, 30 iulie 2010

Romania e sortita pieirii

“Am stat 17 ani in puscarie pentru un popor de idioti” Petre Tutea

Poporul asta de idioti s-a transformat in ticalosi, in infractori de drept comun! 65% fura niste napirci, niste lepre jegoase, acum 20 de ani in urma, 65% au ramas intacti sa tina steagul ticalosiei cit mai sus!
Daca o cadea Basescu, si e foarte posibil, Romania va disparea de pe harta economica a Europei si va fi inclusa in mama-Rusie! Fara discutie!

Acest 65% sunt sobolanii Romaniei, sobolani fara scrupule si fara rusine; ei sunt interesati doar de cistigul lor personal. Si-au facut “vila” furind, apai “vila” asta e singura ratiune pentru care ar face orice, inclusiv crima.
Pe ei nu-i deranjeaza promiscuitatea, smecheria, tigania omniprezenta, depravarea si lipsa oricarui orizont! Si cum i-ar deranja?! Doar in aceasta hazna ei pot functiona, pot trai dupa pofta inimii. Haznaua este lumea lor si in ea ei se afla in elemental lor!

Inainte de alegerile trecute, gunoaiele astea becisnice isi facura planuri mari, convinsi fiind ca vor cistiga flacaii si gasca lor de ticalosi. N-au cistigat! Dar pleava imputita nu renunta, fiindca ei nu stiu sa piarda frumos si elegant (ca sa stii sa pierzi trebuie sa fi OM, ei sunt niste hiene abjecte, ce se hranesc bine de tot cu mortaciuni).
Aceasta este cauza mizeriei din mass-media, a lichelismului de cel mai prost gust prezent peste tot: sa termine si cea mai de pe urma umbra de romanism, de valoare, de calitate, de demnitate!
Asa incit, scopul lor e sa distruga pe adevaratul roman, care e oricum pe cale de disparitie si sa devina ei “stapini” deplini pe “vila” lor, mai exact pe haznaua devenita intre timp Romania pe care o vor da chiar si pe gratis la rusi. Mina de OAMNENI ce mai ramase in tara e muribunda sau nu poate face nimic. Sobolanii sunt insa foarte vii si cu tupeu!

Am avut “ocazia” ieri de-a intra in contact direct cu pleava ticaloasa ce si-a facut un ideal in a distruge Romania si am citit aceleasi cuvinte ce aud si la Realitatea si Antena 3. Erau ca niste clone, ca niste papagali ce reproduceau cu obraznicie aceleasi minciuni,aceleasi mizerii.
Oamenii superiori sau cit de cit mai de doamne ajuta sunt mai diversificati, mai inventive, mai dumnezaiti. Acesti 65% de imputiti vorbesc, gindesc si actioneaza toti la fel, uniti in ticalosia lor. E incledibil!
Nici macar nu ma intreb daca o fac constient sau pur si simplu ei raspund, fara nici un criteriu valoric, programului generic inoculate.
Cu televizorul au mintit poporul, tot el le “dezvolta” limbajul si nemernicia. TV ii invenineaza, ii indoctrineaza inca mai dihai de sunt ei deja, transformindu-i din lepre jegoase in ticalosi cu tupeu, dar fara nici o calitate, fara valoare!

Romania nu mai are nici o sansa!

A avut o scinteie de speranta la Revolutie, dar nenorocitii au stins-o repede, au preluat in forta puterea si de atunci se tot alege praful de Romania. Poporul roman e ca si inexistent in propria si legitima lui tara, fiind sugrumat, chiar si la propriu, de catre acesti sobolani ce votara pe cioroiul ala nenorocit!

Noi, astia de nu mai traim in Romania, in tara noastra, foarte curind vom ramine si fara nationalitate!...Cind ne va intreba careva de unde suntem, le vom raspunde” dintr-o tara ce fuse, dar se duse acum la rusi!...
Iar voi, ce ramasi acasa, va trebui sa incepeti (care nu stiti deja) rusa! Da’ s-o invatati bine ca veti avea nevoie. Puteti incerca sa invatati si tiganeste ca va va ajuta intr-un viitor foarte apropiat!!!

miercuri, 28 iulie 2010

luni, 26 iulie 2010

miercuri, 21 iulie 2010

Valeriu Gafencu 5

duminică, 18 iulie 2010

Chilotii rosii

Cei care au citit acest blog au inteles poate ca nimeni nu poate fi respectat intr-adevar, doar pentru simplul motiv ca este in viata! Nimeni, absolut nimeni! Ca sa fii respectat trebuie sa meriti! Asta inseamna ca TU trebuie sa faci efortul de-a cistiga respectul celorlalti, indiferent daca esti „in charge” sau nu.

John are la serviciu o multime de indivizi (femei si barbati) care s-au nascut in genunchi si in aceasta pozitie vor muri. Ipocrizia si frica le sunt aliati, iar notiuni ca inteligenta, talent, demnitate le sunt complet straine.

Daca seful le-ar spune ca de miine toti vor trebui sa poarte chiloti rosii la serviciu, chit ca acest obiect vestimentar, in mod normal, nu se vede, ei vor veni la serviciu purtind cu „mindrie” in fiece zi o aberatie de genul acesta: nu se stie cind seful le-ar cere sa-si dezvaluie dedesubturile...

Acu, daca un angajat, care nu ar avea putere decizionala, adica nu i-ar putea dea afara, le-ar cere, fie si in gluma, sa savirseasca fapta, imediat toti acesti roboti, imbecilizati de prostie si frica, s-ar simti ofensati si s-ar plinge sefului, fireste!
Daca vine de la sefu, e OK, daca le cere altcineva, ii jigneste! Imbecilul devine foarte repede ofuscat, fiind un spirit inferior!...

Ei, acestui natarai, si-au format un comportament, iar societatea ii incurajeaza si „ajuta” cu prisosinta, gresit: in fata sefului – slugarnicia a mai respingatoare! Sunt de acord cu orice absurditate ar spune boss-ul sau „the big guy”, il admira, il complimenteaza chiar daca dobitocul in cauza si-ar face nevoile direct pe birourile lor!

Un asemenea comportament este tipic incompetentului, fiintei de proasta calitate si doar in acest fel ei isi pot pastra job-urile lor.

Si care ar fi atitudinea si comportamentul corect? Omul inzestrat cu inteligenta se va comporta LA FEL cu toata lumea. Va avea aceeasi voce, acelasi comportament politicos, dar demn si cu seful, dar si cu femeia ce face ordine prin zona, cu prietenii, dar si cu toti ceilalti colegi! La fel!
Va avea propria opinie si curajul de-a fi el insusi. De ce? Fiindca el stie ca asa cum e este pe drumul cel bun! Nu slugarnicia, nu capul plecat, nu gura inchisa, nu „follow direction”in orice situatie! Asta nu inseamna sa fie un jackass, care raspunde obraznic si e fara nici o opreliste, ci, bazindu-se pe inteligenta, bun-simt si competenta, el isi sustine punctul de vedere, fara sa jigneasca, dar si fara sa se jigneasca pe el insusi coborindu-se pe sine pina la disparitia oricarui respect!

Cristos este modelul, exemplul si drumul: „Eu sunt adevarul, calea si viata”!
Cristos niciodata n-a plecat capul, nu s-a milogit, nu s-a compromis. El a fost demn si blind, intelegator si bun, dar niciodata nu a stat in genunchi! A plecat genunchii doar in fata Tatalui! Si doar in fata Lui!

vineri, 16 iulie 2010

Numele tau

Am vazut cu zile in urma pe youtube un interviu al lui Tudor Greceanu. Un OM!

Haideti sa vorbim despre caracter, ca e nevoie.
Nimeni, dar absolut nimeni nu s-a nascut "un caracter"! Ce vrea sa insemne asta? Ca acest lucru mare si atit de rar se formeaza. Si cine-l formeaza? Educatia, cei 7 ani de acasa, cruciali in viata oricarui individ! Societatea? Din nefericire! Si mai cine? TU! Tu decizi ce fel de om ai vrea sa fii! Tu insuti!

Ati vazut voi vreun cal tirindu-se pe sub gard? N-as crede! Ati vazut voi vreun sobolan sarind peste gard? Categoric nu! Sobolanul, ca si jigodia de om, se tiriie, se strecoara pe sub gard, sta pe la colturi, se piteste, sare citeodata, dar mai adesea fuge, fuge fara gratie doar ca sa se ascunda!
Ati vazut voi un cal facind toate acestea? Probabil ca nu! Da, el alearga, dar fuga lui e o victorie asupra frumusetii, elegantei si demnitatii!
E, daca in regnul animal lucrurile stau asa: calul s-a nascut cal si nu va putea fi niciodata sobolan, cu omul situatia nu sta chiar la fel! Omul se presupune ca are discernamint; omului ii place sa se autovalorifice, are, nu-i asa, aroganta de-a se crede superior sau stapin. El ar vrea sa fie respectat, admirat, adulat, ovationat, ascultat, urmat, etc.
Pai, daca te crezi superior, de ce nu esti, mai, tu Omule?
Superior e un sobolan? Daca vreun cunoscut sau necunoscut striga la tine: "Ba,sobolanule!", te jigneste, nu-i asa? Daca ti-ar zice: "Ba calule!", parca ti-ar placea...
Si atunci de ce alegi tu insuti sa fii sobolan? Fiindca sa fii sobolan si sa te priveasca lumea drept cal, dragilor, asta ati vrea voi!...
Sigur ca, sobolan la sobolan nu va scoate ochiii si, daca interesul o cere, se vor complimenta la nesfirsit, insa, in contact cu un cal, pretentiile sobolanilor par ridicole si ticaloase!

Omul se construieste pe sine insusi!
Intr-o societate in care valorile sunt rasturnate, individul se va afla in ipostaza deplorabila de-a se autotransforma in sobolan, ca sa supravietuiasca. Si aci vine Tudor Greceanu care se intreaba cu tristete: "De ce sa tradezi, de ce sa te compromiti, cind e atit de simplu sa mori?!"

Ce ramine dupa existenta ta pe pamint? UN NUME! Toata aventura asta a ta se limiteaza doar la un singur lucru: un nume. Atit!
De ce-ti murdaresti singurul lucru care va ramine dupa tine? Orbule si becisnicule! De ce?
Daca te crezi atit de minunat si vrei ca lumea sa te admire, de ce te strecori ca un sobolan?

Viata ta este egala cu acest nume pe care-l lasi!
Vrei sa fraieresti, sa pacalesti!? Nu tine! Minciuna are intotdeauna picioare scurte si "tot ceea ce a fost soptit la ureche, se va striga de pe acoperisul caselor!"

Prin urmare, de tine si doar de tine depinde viata ta, iar viata ta este numele tau!
De ce te straduiesti atit de jalnic sa te nimicesti pentru TOTDEAUNA?

Viata ta e cit e, numele tau e pentru vesnicie! Fie ca va fi scris intr-o carte, pe o cruce sau in memoria oamenilor! Mai ales in memoria oamenilor!

sâmbătă, 10 iulie 2010

LABIRINTUL

Am citit cu o zi in urma articolul unui prieten despre individul acela cu ochiii albi, Crin Antonescu sau cum s-o numi lepadatura aceea. Prietenul meu denunta public lepadatura cum c-ar fi fost securist, turnator. Fara indoiala ca o fi fost!

Intrebarea care se impune este insa alta: avem un singur trepadus de asta de se vrea “om politic”, care sa fi fost altceva decit securist, turnator, lepra? Nu cred! Sunt ferm convinsa ca, daca s-ar face o “deschidere de dosare” reala, cinstita si impartiala, nu s-ar gasi nici macar un singur maimutoi”politic” care sa nu fi fost o jigodie de om pe vremea aluia si mai apoi!

Problema Romaniei, in opinia mea, este exact aceasta: nu poti afla un singur individ intransigent si vertical, cinstit si de buna credinta in peisajul sau in fauna politica romaneasca! Toti sunt vinduti sau murdari, intr-un fel sau altul.

Ceea ce s-a incercat sa se faca cu “Fenomenul Pitesti” s-a realizat: nu mai sunt victime, pe toti i-au transformat in calai, adica in vinovati!
Flacaii au reusit sa arunce in piscina plina de fecale si diaree pe absolut orisicine!

Si aceasta este cea mai grea problema pe care Romania o are si poate o va avea pentru mult timp. Si aceasta-i cauza pentru care Romania nu este capabila de a se ridica din genunchi in picioare si din pozitia verticala sa fie in stare sa inalte barbia, nu in sensul de mindrie trufasa, ci din respect pentru propria-i valoare, valoare reala!

Romanul este blocat in acest labirint ticalos. Pentru a iesi din labirint trebuie pur si simplu sa sparga zidurile, unul dupa altul, pina vor fi capabili, in sfirsit, sa vada marea...
Gasirea iesirii, umblind nauc pe potecile labirintului comunist, nu-l va duce nicaieri, fiindca labirintul acesta n-are iesire: o data intrat, te invirti ca oaia prin el si singura iesire este in fapt “iesirea” prin care ai intrat...

Nu se va putea pasi afara niciodata din acest cosmar, daca nu se vor darima pentru totdeauna zidurile!

Criza, foamea, inundatiile, prostitutia la toate nivelurile si sub toate formele, securistii nu-s decit obstacolele care-l opresc pe roman de-a sparge labirintul-cerc si de-a zari marea!

Acum este adevarat ca, orice om, dar absolut orice individ pe aceasta planeta, are un pret. Omului cinstit (care are si el un pret si el stie asta!) nu-i ramine decit un singur lucru de facut: sa-si puna un pret atit de mare, incit sa nu poata fi cumparat de nimeni!

As vrea sa-l vad si eu pe acel OM!!

luni, 5 iulie 2010

S-au nascut in genunchi si nu pot trai altfel

In Romania se intimpla un fenomen rarisim in lume, cu exceptia poate a Rusiei: nu se mai poate trai fara coruptie, fara furtisag, fara pile.
Sunt absolut sigura ca aceasta este cauza pentru care populatia din Romania nu vrea nimic altceva decit „democratia originala” sau cum s-o numi mizeria creata de iliescu si de care au profitat atitia.

Toti cei care au „reusit” sa aiba ceva, au facut-o furind, inselind, dind mita. Practic, ei nu pot avea nimic, practic, ei sunt niste nimenea daca se elimina clientela, mita, inselaciunea, pilele! Si este evident ca toti cei care s-au „procopsit” sunt exact aceia care n-ar fi meritat, bazindu-se pe propria lor valoare si competenta!

Acestei populatii nu-i este groaza ca Romania este o tara distrusa, atita timp cit ea poate sa-si continue minariile, fara a fi descoperita sau pusa la stilpul infamiei. Ei nu-i pasa de securistii, de milionarii care au terminat Romania, ci se tem ca daca vor cadea acestia, se va ajunge si la ei, intr-un fel sau altul si atunci „vila”, „magazinul”, ticalosia lor va fi demascata, de asemenea!

Aceasta populatie simte ca, fara acest sistem de mita, coruptie si furtisag, poate pierde tot ce „are”, tot ceea ce ea stie ca, in fapt, nici nu merita!

Intr-o societate normala aceasta populatie s-ar intoarce la situatia ei de dinainte de ilici: aceea de bieti natingi, semialfabetizati.
De aceea, ei nu vor competitie si verticalitate, inteligenta (nu smecherie) si moralitate, fiindca aceste adevarate valori se opun natural metodelor si caracterului lor.

Aceasta populatie ticaloasa, ce se scalda intr-o mare de promiscuitati se aseamana cu niste cersetori: daca, prin absurd, ai baga in casa un asemenea individ, l-ai spala, l-ai educa un pic si i-ai da sa manince, mai devreme sau mai tirziu, ori iti va da in cap, ori se va intoarce din nou in strada. La drept vorbind, pe acest exemplar, oferindu-i un trai decent, il omori, pentru ca ii distrugi insasi propriul lui fel de-a exista, singurul pe care-l cunoaste si care ii se potriveste manusa.

Daca miine Romania ar deveni o tara normala, toata aceasta populatie s-ar afla exact la nivelul cersetorului: paria societatii, scursura ei.
Nemaiputind fura, mitui, insela (adica, cersi), ea si-ar pierde „busola”si s-ar intoarce de unde a plecat, din pricina neputintei de-a face fata unei alt fel de existenta.

Acesta-i adevaratul motiv pentru care populatia Romaniei nu vrea nimic altceva decit pe baietii, pe flacaii lui ilici, care le favorizeaza si sustine nemernicia.

Acest om, produs al comunismului, ar vrea, ar dori o tara civilizata, dar structura lui mentala si sufleteasca intra in contradictie cu orice forma de civilizatie. Acest mutant nu poate exista si sa fie „cineva” decit intr-o societate corupta, mediocra, ordinara, exact ca si fiinta lui!

PS. De aceea, aci in America, multi dintre romani sunt niste neica-nimenea: instinctiv, ei isi continua si aci metodele lor, iar aci nu le prea merge...
Sunt si romani de valoare, acei romani care fac parte din poporul roman, fara indoiala, dar nu la ei m-am referit eu in acest articol!

marți, 29 iunie 2010

Subspecia

Subspeciile, despre care Dan Puric ne-a vorbit de-atitea ori, nu se afla doar in Parlamentul Romaniei, nu sunt doar securistii si comunistii cu gusile lor groase, cu burtile lor, cu scurtele lor de piele si celular la ureche. Nu! Ne putem lovi sau ne pot lovi oriunde; unde nici nu gindesti!
Unii se pretind artisti, altii analisti politici sau economici, toti au un numitor comun: cum sa ne prosteasca, cum sa ne pacaleasca profitind de mila noastra sau\si frica, in functie de subspecia respectiva. Omul cinstit, omul care nu-si faureste un ideal de viata din a fraieri pe seamanul lui, este fireste victima preferata. Cel putin pentru un timp, mai lung sau mai scurt...

Am avut oroarea de-a fi un inocent participant la cea mai dezgustatoare demonstratie de perversitate si parvenitism din cite mi-as fi putut imagina!
Cu cit subspecia e mai ticaloasa, cu atit ea va incerca din rasputeri sa para mai cultivata, mai indiferenta si mai lovita pe nedrept de soarta, plingindu-se cum ca ar duce o cruce, nu-i asa, atit de nemeritat de grea... Cersetorii de la metrou sunt cu mult mai onesti!

Cum poate mintea umana inventa, cum poate creierul acestor termite construi scenarii, a scrie pagini folosind, drept limbaj cultivat, citatele unor scriitori de valoare, dar uitind sa puna si ghilimelele de rigoare... Aruncind in articole tot soiul de abstractiuni folosite pina la abuziv care, desi obosesc, il farmeca totusi pe bietul cititor? Cum sa pretinzi ca esti exact ceea ce nu esti? Cum sa insisti zi si noapte intr-o minciuna pe care sa ai obraznicia de-a o trimbiti tuturor?

Astia sunt ca apa: umbla peste tot, se baga peste tot, spumega cu ferocitate in „adevarul” creat de ei, pina te intrebi: Schizofrenie? Mitomanie? Escrocherie? Cum se numeste boala de care subspeciile astea sufera? Ca trebuie sa fii intr-adevar bolnav ca sa gindesti, sa doresti si sa pui in practica o dementa de genul acesta!

Romania sufera de o timpeala bazata pe snobismul cel mai regretabil si minciuna omniprezenta si constant folosita. Orice limbric se viseaza un intelectual si orice ticalos, om cinstit!

Schilodirea sufleteasca a omului, produsa de comunisti mai intii, apoi de catre ailalti de venira dupa, este un neant pentru care nu stiu cine ar putea fi pedepsit vreodata!
Si aci, in America, omul se viseaza mai bun decit este, dar in Romania nu este vorba doar de o iluzie care poate face viata mai respirabila, ci de-o boala ce se extinde necontenit si nu-i chip s-o opresti sau sa-i te impotrivesti!


PS. Mi-am amintit azi, cu o intensitate pe care n-as fi dorit-o, de ce am plecat din Romania. Si, pentru prima oara in anul acesta, imi pare bine ca am scapat de acesti indivizi carora Dan Puric le zice eufemistic: subspecii!

vineri, 25 iunie 2010

"Cine uita nu merita"

Aud adesea: "Bine, sa zicem ca-l aducem pe Rege si cu cine va lucra Regele, ca astia suntem..."
"Romania profunda e inca acolo!" Dan Puric
Dar... nu vom putea merge pe calea DEMNITATII folosind minariile trecutului: lingusirea, servilismul, santajul, ipocrizia, falsitatea, obraznicia! Adica, vom putea schimba in bine tara distrusa moral, in special, de nenorocitii astia, aia si de toti DOAR cu oameni neinfectati, nemurdariti de flacaii si "vedetele" noastre atit de ticalositi si mizerabili!

Unde-s acesti OAMENI? Stau precum saminta de griu, vorba dragului meu Dan Puric si asteapta avind drept reazim -credinta!

Primesc sau citesc zilnic mesaje impresionante, scrise de oameni curati, demni, anonimi, nu-s VIP-uri,sunt caractere.
Da, de caractere are nevoie Romania nu de nume create artificial de un sistem, de un regim bazat pe impostura si coruptie!
De oameni carora, nefericitii astia nu le-ar putea spune : "Lasa, ca stim noi cine esti si ce-ai facut!..." Desi ei sunt in stare sa otraveasca orisice si pe orisicine...
Ei stiu totul despre altii, dar habar n-au despre ei insisi! Si daca se zaresc pentru o secunda in oglinda sufletului lor (ca au si ei suflet, n-au insa constiinta, ca de...) devin "victime" si drept consecinta incep sa insulte in dreapta si-n stinga: "Ce huidui ma, derbedeule!" (Dar subtextul ar fi fost: "eu, care am salvat tara, eu, care sunt, nu-i asa(?) un "domn", eu, care nici usturoi n-am mincat, nici gura nu-mi miroase, eu, atit de minunat si tu, un nimenea, huidui un asa mare om?")
Huiduia si el sarmanul ca, in loc sa-l vada pe stimabilul "domn", ii vedea sufletul negru si plin de rautate! Il vedea cum calca pe singe nevinovat si cum nici in spate nu-l doare!
Nu vorbesc numai despre un "om" (desi am folosit un citat...celebru!), vorbesc despre o categorie mare, imensa de oameni mici, de sobolani plini de purici, ce vor a ne face sa credem ca-s niste mielusei inocenti si imaculati sacrificati pe altarul si spre binele tarii!...

Cine uita, nu merita!
Si cine e cu ei, sa ramina cu ei si sa le urmeze pe cale si pe lumea cealalta!

PS. Doamne, doar o minune mai poate salva Romania, doar o minune...

- Ce sa-l rugam pe Mos Craciun sa ne aduca? (Robert Turcescu)
- Credinta! (Dan Puric)
- Nu sanatate, in primul rind?(R.T)
- Nu, ca daca e credinta vin toate!(D.P)

CREDINTA!

miercuri, 16 iunie 2010

Amprenta, marca autenticului

Adolescenta si prima mea tinerete fura marcate de existenta unor scriitori romani.
Dupa Revolutie, avuram cu totii ocazia de-ai si vedea pe scriitorii pe care doar ii citiseram.

Cea mai mare dezamagire a mea o produse Marin Sorescu. Scrierile lui erau de-o savoare exemplara, omul insa nu. L-am urmarit, imi aduc bine aminte, in acea emisiune si au vazut un individ ce avea un fel de-a vorbi, sa-i spunem, plat, inexpresiv, aproape mediocru. Ca o fi fost doar o intimplare a fiintei lui (vorba lui Nichita Stanescu), n-as putea sa spun, cert este ca, omul ce vedeam era sub opera pe care o citisem...

Si fiindca veni vorba despre Nichita Stanescu, drag sufletului meu, cu Nichita lucrurile statura intr-o potriveala perfecta: Nichita vorbea asa cum scria! Adica, neobisnuit si colosal, inventind vorbe intr-o romaneasca minunata, dincolo de cuvint si fire. Omul isi sustinea de la inaltime opera!

Dar scriitorul care m-a „crescut” a fost Octavian Paler. Prima carte: „Un om norocos” am citit-o de 10 ori, am subliniat pasaje, am iubit-o. Apoi venira pe rind toate sau marea majoritate a operelor lui. Il adoram si nimeni, nici un alt scriitor roman, n-a stricat sensibilitatea mea pentru opera lui!...

Dupa Revolutia noastra si lovitura lor de stat, eram debusolata, habar n-aveam incotro s-o apuc si nu zaream pe nimeni sa ma ghideze, afara de bunicului. Atunci am vazut in Romania Libera un articol semnat „Octavian Paler”. Daca eu am devenit anti – Iliescu, e datorita lui! Paler de atunci era agresiv si fermecator, inteligent – acid sulfuric – era incintator!
L-am auzit in nenumarate rinduri vorbind si marturisesc ca opera era la inaltimea persoanei, dar il intrecea putin... Este clar ca scriitorul Paler era mai mare decit omul Paler. E bine? E rau? Nu stiu, asta-i opinia mea!

Trecura anii si ajunsei aci, departe de casa si de toate ale mele si, negasind la TV nimic interesant, in sensul de-a si invata ceva, am descoperit totusi o emisiune: „Forensic Files”. Nu-i exact pe gustul meu, dar pare a fi singura emisiune mai de doamne-ajuta. Si vorbesc serios!
Urmaresc perversitatea sufletului uman si justitia care o descopera si o pedepseste. Imi place!

Intr-una din seri, un tip isi omori nevasta si, ca sa-si ascunda crima, scrise ca din partea sotiei o scrisoare prin care s-ar dovedi ca femeia isi puse capat zilelor. Investigatorii mirosira ceva si dadu scrisoarea unui grafolog. Atunci imi trecu prin minte ca daca nevasta criminalului ar fi fost o fiinta de tipul: „Nichita Stanescu”, investigatorii n-ar fi putut sa trimita epistola grafologului ci, criticului literar!

Iata diferenta dintre omul de valoare, care-si lasa amprenta, marca originala, autentica pe tot ceea ce face si o fiinta banala, o oaie din multime.
Toti marii creatori au acest dar, pentru ca, daca nu l-ar avea, nu s-ar numi mari creatori!
Orice meloman oricit de neinsemnat va recunoaste din o mie de partituri un „Ceaicovschi” sau un „Mozart”. Amprenta, marca originala,acel Eu care nu poate fi decit al acelui El.

luni, 14 iunie 2010

SECOLUL XXI

As vrea sa va vorbesc despre obiectivitate si subiectivitate, despre materialism si idealism.
Camil Petrescu, lucidul ce-a vazut idei, spunea ca el nu poate fi onest decit la persoana intii. Sa fi fost el, Camil Petrescu, atit de lipsit de profunzime incit sa nu poata fi obiectiv? N-as crede!

Sotul meu nu a fost botezat in copilaria lui, cind l-am cunoscut era necrestin. Lucru inadmisibil pentru mine! Pagin si ateu, o mizerie pe care trebuia s-o indrept! Si-am indreptat-o! La 35 de ani a fost botezat in biserica ortodoxa-romana din Dallas, Texas. Va imaginati cita lupta de lamurire, cite argumente, cite explicatii, dar am invins! Adica, Dumnezeu a avut in final mila.

In lungile noastre “certuri”, John, sotul meu, plin de mirare si consternare imi zise:
"Vrei sa spui ca nu crezi ca asta-i o masa?"
"Nu, nu cred!"
"Nu crezi???"
- "Nu, nu cred! Stiu!"
Si din acel moment a inceput convertirea!

Iata diferenta dintre a crede si a sti. Noi stim ca lucrurile care exista – sunt, dar a crede consta exact in a sti ca ceva care nu exista – este! Ceva pe care nu-l putem vedea si pe care nu-l putem atinge, dar il simtim. A crede e superior lui a sti, fiindca e subiectiv!
Cam asta-i in doua vorbe diferenta dintre materialism si idealism. Materialistul stie! Idealistul crede!
Omul superior nu poate fi obiectiv pentru ca pentru el a crede e mai important si mai prezent decit a sti. (A nu se intelege ca toti materialistii au fost niste tipi inferiori!)
Problema e ca si superioritatea are si ea treptele ei, ca nimeni nu-i egal cu nimeni si o natura superioara poate fi inferioara raportata la o alta natura care e mai above, mai deasupra… Tot astfel si cu tipul inferior: extista o ierarhie in toate!

Eu nu pot fi obiectiva, fiindca eu chiar cred ca obiectivitatea e nula la persoana intii. Eu nu pot fi obiectiva in ceea ce priveste mama mea, fiul meu, tara mea! Pot fi obiectiva la oricare alta persoana a treia, mai putin cind acea “persoana a treia” este: Eu!
Ce se poate intimpla in China e treaba Chinei si deci obiectivitatea mea e absoluta in ceea ce priveste aceasta tara, dar, cind tara e Romania (adica Eu), obiectivitatea devine o ticalosie!…

Secolul in care traim e un secol trist si nefericit; oamenii au cunostinte, dar n-au cunoastere (Dan Puric)!
Diferenta e mare si daca m-as apuca sa incerc s-o explic, ar fi o aroganta din partea-mi… dar simt ca orice om de buna credinta intelege diferenta… Cunostintele sunt in zona lui a sti; cunoasterea in zona lui a crede! Cunostintele ating materialitatea; cunoasterea este de la Dumnezeu, fiind in directa legatura cu EL, cu Dumnezeu! Cunostiintele sunt pilulele doctorului contra depresiei, stiinta; cunoasterea este rugaciunea inimii data de Cristos!

Asadar, cu cit ne vom apropia de obiectivitate,cu atit ne vom departa de Cunoastere si… departindu-ne suntem pierduti! Pierduti si singuri fara putinta de-a mai strabate!
“Secolul XX va fi religios (cu fata si sufletul catre Cunoastere, catre Dumnezeu) sau nu va fi deloc!”…

luni, 7 iunie 2010

NU MAJORITATII!

Mi-ar placea sa vorbim despre inteligenta si importanta ei.
Tolstoi spunea (daca memoria mea e inca buna): “Inteligenta este capacitatea de-a intelege lucrurile” De-a intelege!

Unui tip, sa-i spunem mai necizelat, cel mai greu ii este sa raspunda intrebarii: “De ce?” Intrebati, dupa ce ati vazut un film, pe un prieten sau chiar persoana din vecinatatea voastra daca i-a placut filmul. Omul iti va raspunde: da, nu sau asa si asa. Intrebati-l apoi de ce i-a placul sau de ce nu i-a placut? Veti observa ca il veti pune in cea mai cumplita situatie: aceea de-a gindi! Dincolo de neputinta de-a se exprima coerent, apare si cerinta de-a gindi! Groaznic!

De ce avem, unii dintre noi, aceasta infirmitate? O cauza ar fi educatia superficiala, dar, in opinia mea, adevarata cauza este societatea. Societatea nu te “ajuta” sa gindesti si gindind sa intelegi. Mass media iti ofera totul: ea iti spune ce sa maninci, cum e cool sa te imbraci, cit de lungi sa fie unghiile false(!), cum sa ne decoram casa, ce masina este cea mai smechera, care actor e sex simbolul anului si, in general, iti spune ea, mass-media cum e treaba. Tu follow directions si vei fi, nu-i asa, in pas cu moda si cu “valorile” societatii respective.

Eu am fost la gradinita doar doua saptamini si ajunsei acolo mult dupa 15 septembrie… Ma simteam, imi aduc aminte, foarte singura si nu puteam face nimic corect. Cind era vorba sa cintam, in timpul cintecului copiii faceau tot soiul de miscari (soarele era in tavan, iarba pe podea si “le” aratau cu degetul sau mina) iar eu nu puteam sa-i urmez. Va jur ca la sfirsitul celor doua saptamini i-am spus mamei: “Eu nu mai merg acolo!”, “De ce”, “Fiindca femeile alea nu-mi dau nici o atentie, ci doar ma pun sa imit pe ceilalti copii.” La 6 ani stiam sa raspund la intrebarea: de ce?
Cine ma cunoaste din liceu stie ca n-am ascultat de nimeni si faceam doar ceea ce doream. Si nu doream lucruri rele… Asadar, n-am putut organic to follow direction niciodata in viata mea. N-am putut.

Sa revin. Societatea iti spune ce e “bine si cool” sa faci, seful iti da directive si pina si administratorul pare ca-ti ordoneaza el viata. Tu esti ca in intersectie: semaforul, politistul si claxonul soferului din spate fac legea!

“Inteligenta e capacitatea de-a intelege lucururile”, dar nimeni nu-ti da sansa sa le intelegi; toti se cred indreptatiti sa te directioneze. Robotul modern! Astia de te directioneaza sunt si ei directionati la rindul lor… o lume de roboti!
E, din acest cerc vicios sau mai corect spirala (negarea negatiei), inteligentul se salveaza prin a iesi din turma, in ciuda numeroaselor si invizibilelor miini care il trag inapoi!…

Ce e cu negarea negatiei? Dragilor, asta-i un “concept filosofic” marxist, prin care flacaii ne explicau cum e cu dezvoltarea. (Am descoperit aci intr-o carte, manual pedagogic ca americanii folosesc, desi habar n-au, acelasi concept marxist de spirala. Tara cea mai capitalista isi educa pruncii in spirit socialist!!!) Adica tu evoluezi, te dezvolti sau o societate unama se dezvolta pe principiul spiralei: pleci dintr-un punct si mergi, nu-i asa, in bucla ca intr-o spirala… astfel te vei afla un etaj mai sus, dar pe aceeasi axa. In realitate, negarea negatiei inseamna afirmarea negatiei si asa se explica de ce pleava a mai ordinara (negatia) ajunse sa conduca Romania (afirmatie). Exact ceea ce a fost glorificat de generatii de filosofi: calitatea(vezi numai “Republica” lui Platon: filosofii in fruntea tarii) marxismul a anulat si a promovat non-valoarea ca valoare. Sa ma ierte marxistii de profesie, dar lucrurile exact asa stau! Negind negatia, de fapt o afirmi!

Da, inteligentul se salveaza pasind pur si simplu afara din sistem.
“Prefer sa am dreptate de unul singur decit sa ma insel cu o majoritate imbecila” (citat rostit de Dan Puric).

Cum reusesti sa nu intri in sistem? Dragilor, chestiune de caracter, dar am gasit totusi un rezon: tot ceea ce-i place majoritatii nu trebuie sa-ti placa tie. In felul acesta nu te poti insela si nici nu te poate ea, societatea, insela, fiindca:
Majoritatea e intotdeauna gresita, zicea F. Nietzche.

sâmbătă, 5 iunie 2010

Omul si ghertoii

Probabil ca multi dintre voi au citit deja cartile sau macar “Teoria cunostintei imediate” ale lui Nae Ionescu, dar niciodata nu-i suficient si spiritul omului trebuie sa-si doreasca mai mult (vorbesc de spirit nu de burta…). Asta-i credinta mea! Asadar, “desi nici un om de cultura din Romania nu a fost tratat cu atita ura si invidie, fie de oamenii de cultura din timpul sau, fie de oficialitati, totusi salile de cursuri, amfiteatrele unde filosoful isi tinea prelegerile erau arhipline, nu numai de studenti de la toate facultatile, ci si de persoane din afara Universitatii care doreau sa-l asculte pe acest om de legenda. Mitul lui trecuse de mult granitele tarii; era cunoscut in Germania, unde avea legaturi cu marii filosofi: Heidegger, Hatmann, Baumber s.a., in Franta cu J. Maritain, M. Blondel si alti filosofi si invatati ai vremii. Sa nu uitam ca Nae Ionescu a stat sase ani in Germania si a facut studii temeinice la Tubingen si Munchen, unde si-a sustinut doctoratul in latina, cu subiectil logica matematica.” (George Popescu Glogoveanu)
Iata un om de valoare!

“Amaraciunile lui Nae Ionescu, ca si ale lui Socrate, au fost acelea ca s-au ridicat deasupra mediocritatilor care nu suportau sa vada un om superior deasupra orgoliului si a incompetentelor.” (George Popescu Glogoveanu)
Iata un exemplu, un ghid, un ideal pe care ar trebui sa-l urmam sau macar sa dorim a-l urma…

Eu as dori sa ma opresc asupra unui singur citat pe care-l gasesc necesar: “ca nu vezi ceea ce este, ci vezi ceea ce esti tu.” (Nae Ionescu) Adica identificarea subiectului cu obiectul.

Cu totii ne uitam la televizor, citim ziare, scriem si prin tot ceea ce facem ne identificam doar cu noi insine. Ne place o anumita emisiune pentru ca ne transmite “mesaje” despre noi insine. Admiram o anumita persoana, fiindca ne “comunica” ceva despre noi.
Este clar ca noi percepem frumosul sau uritul din afara in functie de frumosul sau uritul din noi. Tot asa si cu “nu vezi ceea ce este, ci vezi ceea ce esti tu”. Cu cit sufletul tau e mai pervers cu atit vei fi atras de oameni si situati ce au un grad mai mare sau mai mic din perversitatea propriului tau suflet…

In Romania au fost pe vremea aluia 4 milioane de membri de partid. Sa zicem ca jumatate dintre ei se facura membri din diverse motive, mai putin identificarea cu obiectul. Adica nu erau comunisti convinsi! Eu am fost pioniera si apoi UTC-ista si nu ma intreba nimeni niciodata daca am vrut sau nu…
Au ramas insa 2 milioane ce fura comunisti identificindu-se cu obiectul (cred ca numarul lor e totusi mai mare, dar nu numarul condeaza, ci ideea!) Carevasazica, din 23 de milioane de romani, doar 2 milioane strigau “Traiasca PCR” si chiar doreau asta!
Si atunci, cum se explica procentul de 86% cu care Iliescu cistiga alegerile de dupa Revolutie? (86%!!! daca memoria nu ma inseala.)
Pentru “ca nu vezi ceea ce este, ci vezi ceea ce esti tu”, zise el, Nae Ionescu!
Unul imi spuse ieri ca sunt “tzacanita” cu “tz” ca asa a invatat el la scoala, altul imi spuse ca aberez, iar in mesajul imediat urmator cineva fu foarte de accord cu mine, un altul imi spuse sa nu mai sar gardul si asta fiindca el e obisnuit sa nu sara nici un gard, ci sa se titiie pe sub gard pe burta, precum serpi sau sobolanii…, altul imi da dreptate, altul ma injura. Sunt tot eu si “dincolo de aparente”(Dan Puric), sunt tot eu si despre exact acelasi subiect oamenii au pareri diametral opuse. Cu se explica?
“Nu vezi ceea ce este, ci vezi ceea ce esti tu”

Daca lucrurile stau asa, inseamna ca in Romania lui 1990 am avut un procent de 86% de romani (n-am zis o vorbulita despre popor!) care erau ca Iliescu!!! De ce l-au votat? Fiindca s-au vazut pe ei insisi in acest tiganus bolsevizat! 86%!!!

Din ACEST 86%, 2 mil. nu se pun, nu se pun nici 500.000 de securisti, informatori, turnatori, etc. Daca mai adunam si familile respectivilor ticalosi, sa zicem ca 65% dintre romani, desi nu pareau(!) erau totusi niste tiganusi bolsevizati! 65% (numarul e scos, ideea conteaza!)
Dragilor, din 86% scazind pe flacai cu neamurile lor) ajungem la 65% de imbecili!
13% IL REPREZINTA POPORUL ROMAN

E, acest 65% e vinovat de dezastrul in care e Romania azi! Fara discutie!
Un amic se plingea ca in Romania nu se mai construieste. Iata raspunsul meu dat lui:
Pai cum sa se contruiasca daca se fura pe capete... Tu nu intelegi ca astia au facut legile exact pentru ca ei sa fure cu legea in mina. Si cine facu Constitutia? Adica pe vremea cui? Si toate minariile cind incepura? Sigur ca daca s-a dat liber la furat si la minarit s-au strins baietii. Flacaii pe de-o parte, baietii pe de-alta...Romania a fost jefuita cu legea in mina!

Nu-l pot invinui pe comunist, securist, etc ca a vota un alt rahat tot ca si el, dar… intelegeti acum de ce urasc democratia?
Ar trebui sa se faca o lege prin care sa se stipuleze ca n-au voie sa voteze cei care nu au liceul terminat si diploma de rigoare! In felul acesta se taie un procent greu din tigani, din toate cucoanele noastre distinse semialfabetizate si din strasnicii muncitori cu tigva plina de specific national: tuica!

Sunt impotriva clasei muncitoare? Nu! Sunt impotriva imbecilului care in numele lui demos a obtinut pe cratos si mi-a distrus astfel tara! Impotriva astuia, da, sunt!

PS. Dintre cei care au scris un “comentariu” pe blogul meu, imi placu doar de unul. Asta se pare ca a scris”cugetarea” privindu-se in oglinda si zarindu-si chipul a exclamat: “ce bullshit!” In sfirsit un omulet….onest!

marți, 1 iunie 2010

SCRISOARE DESCHISA PRESEDINTELUI ROMANIEI, TRAIAN BASESCU

Domnule presedinte al Romaniei, sunt una dintre fapturile ce v-au votat si de aceea imi permit a va scrie cele ce vor urma.
V-ati gindit vreodata ca daca sunteti presedintele romanilor de pretutindeni aveti datoria morala de-a va respecta promisiuniile electorale? Si cea mai importanta promisiune, in opinia mea, fu aceea ca veti curata tara de buruiana ce incepu sa cresca o data cu venirea lui iliescu pe “tron” si sfirsi prin a inflori si a se extinde cam pe vremea a celui de-al doilea mandat al aceluiasi ins… ca sa ma exprim euphemistic…

Eu va cred ca nu-i usor, ba-i chiar foarte greu… eu stiu de asemenea, si ca mine fiece persoana ce va vota, ca nici domnia voastra nu-i curat precum lacrima (si nu ma refer la cea a lui Ovidiu…), dar, comparativ cu flacaii, sunteti un angel imaculat… Si, in definitive, pe Ceausescu il catapira tot aia de-ai lui… Asa ca, aveti cel putin un precedent…

Domnule Traian Basescu, a sosit vremea sa va respectati promisiunea si sa terminam odata pentru totdeauna cu acesti moguli, snapani, ticalosi care au obraznicia de-a nu-si vedea lungul nasului… Insultele la adresa predetintelui Romaniei e o insulta la adresa poporului roman, fiindca imi permit sa cred ca doar poporul v-a vota, populatia e si pururea va fi cu flacaii si asta din diverse motive… nu le enumar ca nici macar nu importa!…

Domnule presedinte al Romaniei, i-ati ciuruit dumneavoastra, dar cu gloante oarbe… ii palirati o tira, dar nu-i sufficient. Astia n-au habar de nimic si mai ales nu stiu sa piarda, fiindca sunt niste gunoaie… Tara nu mai are nevoie de asa indivizi!Si n-a avut niciodata; iliescu avu nevoie de ei... Acesti sobolani scirbosi au supt Romania cit ce-au putut, tot ei sunt acum cei ce urla mai tare, iar domnia voastra nu pare ca-i aude…

Sigur ca veti spune ca dosarele, ca procesele, ca… domnule Traian Basescu, astia nu au nevoie de procese si nici de redeschidere de dosare. Aceste demersuri pot fi respectate in cazul unor indivizi care au gresit, ca tot omul poate gresi, dar care trebuie acum sa plateasca. Domnule Basescu, astia nu au gresit! Astia au facut totul deliberat, cu bunastiinta si au distrus Romania absolut constient!!! Astia au facut legi ca sa poate ei fura cu legea in mina, si domnia voastra stie bine asta! Asadar, in cazul unor asemenea borfasi, demersurile juridice nu au sens si nici rost. Ei trebuie pur si simplu azvirliti in puscaria de drept comun si confiscata TOATA averea lor!

Stiti cum as face eu in locul dumneavoastra? M-as plimba prin oras si unde as vedea o casa asa sub forma de palat, clar, casa unui parvenit de flacau, as nota-o si a doua zi, baietii MEI i-ar vizita un pic… Acum, daca in plimbarea aceasta ati da si peste casa domniei voastre, va permit sa o sariti, dar doar cu o singura conditie: sa le curatati de buruiana pe celelalte! Ca flacaii nu vor fi de acord…asta e problema lor….Le-as face si process, dar dupa vreo 30 de ani sau sa zic 20, precum Brucan? Pare dictatura ce va zic? Da, dicatura justitiei! Adevaratei si meritatei justitii, domnule presedinte!

Domnule presedinte al Romaniei, Traian Basescu, cit de mult inseamna: gata? Nu vi s-a urit sa-i tot auziti cum va jignesc, cum ne jignesc pe noi toti doar pentru ca nu mai pot fura ei ca mai inainte… sau poate ca totusi mai pot?… TREBUIE sa luati hotarirea pe care ati promis ca o veti lua!

Romanul e debusolat, e naucit , nu stie ce sa faca si incotro sa apuce, iar flacaii nu contenesc de-ai imbeciliza si mai mult, ca doar asta-i job-ul lor preferat… asta si a fura!…
Trebuie sa puneti capat acestei situatii odata pentru totdeauna!

Domnule Traian Basescu, daca vreti sa ramineti in istorie ca un BARBAT DE STAT, trebuie sa dovediti ca sunteti barbat, daca nu, veti fi scris la apendic: a fost si un presedinte prenume… si cam atit, asa cum se intimpla deja cu Constantinescu, care a murit inainte de-a fi trait, daca imi permiteti jocul acesta de vorbe.




Cu multa speranta pentru o Romanie mai buna, adica verticala, cinstita si cu fata catre Dumnezeu.
Asa sa ne ajute Tatal Ceresc. Amin

miercuri, 19 mai 2010

NE PUTE, DAR SI CE DACA

Noi, romanii, nu stim sa ne facem reclama si ar trebui sa invatam! Noi stim doar sa scoatem defectele, bubele in fata, dar Romania nu are doar ciurucuri! E drept ca, de regula, proasta calitate, proasta crestere si prostul gust sar, precum paduchii, in fata si tocmai de aceea trebuie si noi, descoperindu-ne calitatile si valorile, sa terminam cu paduchii si sa aratam lumii adevarata, valoroasa noastra fiinta.

Bulgarii au turismul cu mult mai competitiv ca noi si, sa ma ierte Dumnezeu, daca eu, vecina lor, i-as vizita… Dar sunt occidentali care, gasind preturi accesibile si o tira de calitate, merg in vacanta, ba unii chiar intentioneaza sa se stabileasca (cei la pensie, in special) in… Bulgaria!
Nu stiu daca tiganii lor sunt tot atit de atotstapinitori si omniprezenti, cu tupeu si obraznicie ca la noi, dar nu aud pe nimeni zicind: “Bulgaria, tara de tigani!” Si ma intreb de ce? Trebuie sa le taiem din nasul lor tiganesc si sa-i marginalizam un pic pe parpandei si pe pirande ca s-au intrecut de gluma si nu mai e de saga! Fara discutie!

Ma uit la TV si vaz de una zi o “reclama ascunsa” in spatele unor reportaje si emisiuni cu subiect turistic. Au americanii astia un talent de-a face din rahat bici de toata frumusetea!

Eu am locuit 4 ani in Texas si nu-s dornica a ma intoarce vreodata acolo!… Oameni simpli, dar ucigator de ingimfati; ignoranta, numele tau e America, in general, dar o parte groasa salasuieste in Texas. Orase frumoase, dar nelocuite: oras- business… in fine…
San Antonio, care probabil acum 50 de ani era o minune americana, alaturi de Savannah (Georgia), dar acum o bintuie mexicanul (San Antonio), negrul (Savannah). In afara unor locuri deosebite, nu prea ai ce vedea si invata…

Emisiunea, despre care incepui a scrie, vorbea despre San Antonio (Texas) si pe durata a unei ore intregi eu (care locui acolo) am aflat ca e cel mai mimunat spatiu de pe pamint sau aproape… Or lucrurile nu stau chiar asa! Sunt 3 “minuni” mari si late de vizitat: Alamo, Riverwalk si Missionary Church.
In Alamo poti vedea o cladire si niste uniforme asezate pe jos pe piatra muzeului (soldatii omoriti pina la unul de catre mexicani in revolutia lor) si cam asta-i tot de privit, dar ai totusi ceva si de invatat!… Costa cam mult, dar texanii sunt mindri de istoria lor. Foarte frumos.
Riverwalk e, dupa cum ii zice si numele, un riu, San Antonio River, ce trece prin oras si este amenajat si ingrijit(!)pe maluri cu hoteluri si restaurante, cu muzica live si mini-vaporas…e dragut, dar dupa ce maninci de 2-3 ori pe la restaurantele cu pricina, te plimbi cu barcuta si poate o iei si pe jos, ca-s copaci si flori de-a dreapta si de-a stinga riului, gata, s-a terminat, mi-a ajuns. Nu mai vreau!
Missionary e intr-adevar intresant (cel putin pentru mine) si de fapt acestea sunt locurile de vizitat si de invatat. Fireste ca, emisiunea noastra nu le-a scos in evidenta ca americanii sunt preocupati de mincare nu de cultura si\sau religie!

Asadar, dintr-un loc mediocru, baietii scoasera o bijuterie de oras, care poate fu, dar nu mai e…

Si noi putem face reclama de felul acesta! Doar ca la noi tiganii si cersetorii sunt de neocolit si, prin urmare, orice incercare onesta s-ar termina printr-un fiasco! Credeti ca San Antonio nu are cersetori? Ba bine ca nu! In Atlanta sunt inca si mai vioi… Credeti ca-i filmeaza careva? Credeti ca face cineva filme sau reportaje cu ei? NU! Nimeni nu-i baga in seama, ca si cind n-ar exista! E drept ca nu-s chiar atit de numerosi ca la noi, dar tot drept e ca si politia e mult mai activa, mai eficienta si mai necorupta, desi e platita prost, tot ca la noi…

Nu va scriu nimic noi? Ba eu cred ca da, fiindca daca nu-i nou, daca va string si pe voi de git mizeria si promiscuitatea, de ce nu reactionati???

Stiti, intr-o zi, ciinele meu, Doberman mare, negru si fioros foarte, in realitate o caprioara sau un minz, facu treaba mare in casa. Miros patrunzator, mizerie fara cuvinte, ma rog… Ce ziceti voi ca am facut? Am lasat acolo diareea, fiind prea scirbos sa o curat? Nu! Am luat caca si l-am aruncat, am spalat si am parfumat si camera a devenit din nou curata! Fireste ca putea, fireste ca n-a fost o placere, dar ar fi fost cu mult mai ingrozitor daca lasam rahatul acolo! Credeti sau nu, dar rahatul continua sa puta si cind e uscat…
Rahatul ce salasuieste in Romania nu-i nici macar uscat, ca au flacaii grija sa-l improspateze… iar noi grija sa ne plingem, fara sa facem nimic! Sau, si mai bine: asteptam sa vina altul sa faca treaba, ca noua…zece…

PS Azi-dimineata, in timp ce-l pregateam pe fiul meu sa mearga la scoala, auz la TV pe o tanti care striga: “Nu mai vrem sa ne spuna guvernul ce trebuie sa facem! Noi ne dirijam singuri viata!” Ei, asa da!
Voi credeti ca vine soacra-mea sa-mi spuna ce am de facut si ce nu? Sa-mi organizeze bugetul si sa-mi directioneze viata? Cu satisfactie deplina (in munca, vorba aluia de-l impuscara) va anunt ca acest lucru nu se intimpla pe tarlaua mea! Eu nu astept de la guvern, stat si de la nimeni sa-mi dea nimic si sunt romanca, crescuta si educata in Romania comunista, tot ca si voi!…
Daca-mi pute actionez si cind lucrurile o iau la vale REACTIONEZ! Cum? Indreptind ce-i de indreptat si daca nu se mai poate corecta nimic, pur si simplu schimb, dar nu cu ce-a fost mai inainte si s-a dovedit rau, prost si fara valoare, ci incerc sa pun VALOAREA SI CALITATEA in prim plan. Incerc si adesea reusesc!
De ce va zic toate acestea? Fiindca imi pasa! Fiindca asa nu se mai poate! De aceea!

sâmbătă, 15 mai 2010

A SOSIT CLIPA UNUI…ALTFEL DE DRUM

Romania e tara in care imposibilul devine posibil, in care cel mai anormal fenomen pare a fi de-o normalitate incredibila. Transformari halucinante si metamorfoze dintre cele mai cumplite care, daca ar fi fost film, ar fi luat Oscarul, din nefericire nu a fost si nici nu e un film, ci un neant real pe care poporul roman a avut si are nesansa de a-l trai de vreo 70 de ani incoace.

Sa ma explic:
“Ciuma este o boala deosebit de contagioasa; infectarea este produsa de piscatura puricelui de sobolan cenusiu la om. Aceasta schimbare de gazda a puricelui se intimpla numai dupa moartea rozatorului.”

Dupa moartea rozatorului… sobolan cenusiu!…
Cind va ziceam eu ca nu-mi place griul, combinatia aceea stupida intre alb si negru, o culoare perfida, plina de umbre incolore, adica fara fata sau fara de obraz!…

Asadar, sobolanul cenusiu a fost omorit, dar puricii lui incepura sa infecteze poporul roman…
Tristetea abia de-acum va sa inceapa: unul dintre purici s-a transformat intr-un sobolan, de data asta negru sau mai brunet (ca doar e din neam) si, incredibil, scirboasa scirnavie parea la incepu alb…sau unii purici, vrind sa ne insele, l-au vopsit in alb sau s-a vopsit el insusi? Cine mai stie, cert este ca, puricele cu zimbet larg si ochii mici s-a metamorfozat repede intr-un sobolan mare, urit si negru, plin ochi de purici! Ca el e urit si negru, e treaba lui, problema noastra sunt puricii…
Puricii, luind exemplul sobolanului-tata, incepura sa devina si ei sobolani plini de purici, de asemenea… si uite asa, din purice in sobolan, si din sobolan in sobolan, aproape ajunseram sa nu mai zarim Omul! (Iarta-ma dragul meu Dan, dar tu in cosmarul asta esti Omul – unul dintre cei care au reusit sa nu se lase piscati si nici metamorfozati de mutanti, chiar daca te numesti Puric!).
Vedeti, In Romania totul e pe dos, anormal si ireal: Omul se cheama Puric, iar puricii se predind oameni… doar sobolanii au ramas sobolani! Mai mari sau mai mici, adica mai imbogatiti sau mai putin inavutiti, mai cenusi sau mai negri… E TIMPUL SA SCAPAM DE EI!
E vremea sa ne trezim din acest cosmar real: ori stirpim sobolanii cu purici cu tot, ori ne lasam in continuare omoriti lent (si se pare ca nu chiar atit de lent), dar sigur! Ori la bal, ori la spital! Totul sau nimic! Si acum poate fi clipa, clipa cea mare de care se tem ei si pe care poporul roman o asteapta inca din timpul Pietii Universitatii…

joi, 13 mai 2010

SUCCESUL SI EFEMERIDA

Pe vremea cind cochetam a fi profesoara, le-am cerut copiilor mei sa faca o compunere sau eseu, cum vreti sa-l numiti, cu titlul: Visul meu”. Nu doream sa aflu ce viseaza ei noapte, ci aspiratiile si idealurile lor treji fiind.
Rezultatul: 55% dintre ei visau sa devina…milionari prin a cistiga la loto; un alt procent dorea sa fie cintarete sau manechin (photo model); altii nu-si doreau mai nimic si doar 5-6% dintre ei visau sa fie o persoana cunoscuta, sa aiba o profesie si nu doar un job!
Diferenta dintre a avea un job si a avea o profesie este uriasa. Profesia presupune talent, job-ul, in cel mai bun caz, o tira de scoala si sansa de-a obtine o slujba mult mai bine platita decit individul in cauza ar merita.

“Un conducator nu se alege, un conducator se impune!”

Si conducatorul se poate numi artist, doctor, inginer, scriitor, oricare profesie care se practica cu talent si inteligenta.
Norocul, pentru un om de talent, practic nu exista; norocul e pentru efemeride…

In America, si cred ca peste tot in lume, se vehiculeaza expresia” om de success” si se are in vedere mai mult doar latura materiala. Dar succesul n-are legatura cu banii ci, cu talentul! Fara talent esti un om de success, dupa cum fara caracter esti un om de valoare… adica, nu prea merge!
In opinia mea a fi o persoana de succes inseamna ca ai potential de-a deveni un nume dupa moarte sau mai ales. In absenta numelui acesta nu esti decit o efemerida, care poate a avut ceva bani cit a trait, dar care, in fapt, nu s-a nemurit pe sine, ci s-a ucis inainte de-a fi trait cu adevarat pe acest pamint.
Doar talentul exersat adica talentul in actiune da unei persoane satisfactia muncii si poate, daca e inteligent si de calitate, sa-l transforme spiritual, sa-l inalte intr-adevar in proprii lui ochii, ca si in ai altora.

Dragilor, o femeie de success a fost Maria Callas - cea mai minunata voce de mezzo-soprana, Elisabeth the First care a lasat Angliei un imperiu si inca cel mai puternic al vremii si exemplele ar putea continua, dar nu la nesfirsit…
O persoana de success, dragutii mei pragmatici, nu inseamna sa impingeti niste hirti pe un birou, sa vorbiti la telefon, schimonosindu-va vocea intr-o mieuneala ridicol de falsa, sa va platiti darile la stat si sa va petreceti week-end-ul in tripou unde beti pina incepeti sa credeti si voi insiva iluziile voastre!…
Vorbeam intr-unul dintre articolele mele ca toti avem capacipatea de-a crea, dar doar Omul creat de Dumnezeu si-o exercita, restul supravietuiesc la nivel de zoologie si, desi se cred fericiti, ei nu fac altceva decit sa se metamorfozeze, inca din timpul vietii lor inutile, in praful drumului, in efemerida.

Efemerida nu poate fi o fiinta de success, fiindca existenta ei e limitata in timp, iar succesul sau gloria sunt nemuritoare. Succesul de moment e pentru indivizii efemerici, turistii de sezon la mare. Succesul real, authentic e scris in istoria umanitatii:
“Nu mai avem evenimente istorice, avem stiri, fiindca si oamenii sunt mici!” (Dan Puric)
Si de ce sunt oamenii astia atit de mici? Fiindca viseaza pragmatic: sa fiu milionar ca sa nu mai merg la serviciu!” Omul de talent, adica de succes nu merge la serviciu pentru bani sau nu numai pentru bani, el practica profesia lui datorita talentului… Cintaretul care va cinta pentru bani, doar pentru bani, se numeste muzicant, mai limpede - efemerida. Omul de talent exercita profesia lui pentru ca nu poate trai fara ea, ii este necesara organic.(De aceea avem doctori – veterinari umani, politiceni – boschetari, cintareti – muzicanti, etc)

Efemerida poate luci pentru o vreme precum aurul veritabil, dar stropita de ploaia timpului, ea se va innegri de ciuda… Viata ei e sortita a fi de durata limitata si orice incercare de-a o nemuri este sortita esecului datorita limitarii individului in cauza. Ca la matematica: daca a e egal cu l, inseamna ca si l este egal cu a.
In cel mai bun caz, efemerida poate lasa, dupa inutila-i viata, doar o poza in care o putem vedea zimbind timp printre sticle de bautura, singurele dovezi concrete ca acea fiinta a fost, pentru o vreme pe pamint, alaturi de Omul Nemuritor.

duminică, 9 mai 2010

SA NE SMULGEM DIN NEGATIE

Cind eram foarte tinara, invatind despre Rene Descartes, ceva nu mergea: era atit de perfect principiul lui: “Dubito ergo cogito. Cogito ergo sum “ ca declansa in mine o reactie centrifuga, ceva de genul: e prea corect sistemul asta ca sa fie si bun. Si dupa cum societatea “civilizata” se doreste perfecta (precum robotul), principiul rationalist a fost adoptat aproape inconstient…
Acum, dupa mai bine de 20 de ani de la aflarea de catre mine a principiului cartezian, am inceput sa inteleg de ce nu merge si de ce Descartes a gresit.

Asadar, hai sa incepem cu a doua parte a principiului: “Gindesc deci exist” Doar pentru faptul ca gindesc rezulta ca exist. Aceasta existenta se limiteaza strict in sfera biologica. Dar moartea clinica iese din cadrul existential si totusi cei care fura “intorsi” la viata fac marturisiri cutremuratoare de tipul: imi vedeam corpul de undeva de sus; am intrat intr-o mare de lumina sau am fost inundat de lumina, etc. Acesti oameni continua sa gindeasca, desi aparatele medicale din jur aratau ca au murit!… Pulsul disparuse, dar putinta de-a gindi…nu! Gindesc deci exist, pare ca nu se mai aplica…

“Ma indoiesc, deci exist” e o afirmatie care a devenit de un caraghioslic nesfirsit, nu-i asa? Daca nu te indoiesti, nu existi, ar fi logic, reciproca. Citi traiesc fara nici un dubiu, ba si fara sa gindeasca si sunt atita de fericiti…
Dar punctual nevralgic al acestei “teoreme” nu e totusi acesta.
Faptul de-a concepe un sistem (fie si unul filosofic) pe o negare: “ma indoiesc”, adica nu sunt sigur sau nu cred ori am dubii, distruge intreg sistemul. Nimic nu se poate construi trainic pe o negatie!
Eu nu sunt neaparat o pozitivista, cred ca sunt, sau imi place sa cred ca sunt, lucida, adica vad lucrurile, faptele si oamenii in lumina lor reala, fara a pune “floricele roz” nimanui, nici macar mie insami, dar pe distrugere, pe negatie e greu sa infaptuiesti ceva.

Iata de ce Dan Puric sfatuia ziarele sa mai scrie, televiziunile sa mai aduca in prim-plan si evenimente cu care sa ne putem mindri si bucura sufletul nostru si asa destul de traumatizat de viata ce ne e data s-o traim. Raspunsul astora intrecu culmea cinismului: stirile bune nu se vind! Prin urmare, hai sa distrugem o tara ca sa salvam un ziar! (replica lui Dan Puric fu pe masura interlocutorilor si poate fi largita si in sfera politicului - sau mai ales!)
Am incercat sa inteleg de ce transmit astia doar catastrofe, cruzimi, ticalosii pe toate posturile si in toate ocaziile(?)

Stiti voi cine ride cel mai tare de negri in America? Fostii chiriasi ai ghetto-urilor! Printr-o intimplare fericita, acestia au reusit sa se departeze de gheto-ul –mama si, acum mindri nevoie mare de isprava lor, isi rid de cei ramasi in urma… neavrind sa admita ca radacinile lor continua sa-si traga seva tot de acolo…
Ma gindesc ca o fi vreo sumbra placere sa vezi copii omoriti de proprii parinti, femei mincate de niscai psihopati, etc. Asta probabil ca da unora satisfactia ca ei, desi sunt periferici ca intelect si aspiratii, totusi parca nu-s chiar atit de ticalosi…
In felul acesta negarea devine un factor determinant al existentei: nu sunt atit de rau! In loc de: sunt atit de bun! Existenta bazata pe negare duce catre nimic!…
Mobilul vietii noastre ar trebui sa fie: vreau sa fiu mai bun decit (si-ti alegi un exemplu) sau tot atit de bun ca… Dar noi facem precum ala: dorind a merge in sus, o luam la vale de ne zbirniie calciiele. Nu catre valoare, ci catre pleava, catre scursura careia ii gasim valoare prin negatie: nu sunt atit de rau precum acest criminal sau sunt mai bun decit un proxenet. Negarea a disparut ca formulare, dar orientarea catre negatie, catre “in jos”a ramas!
Estetica uritului: un sobolan e la fel de gustos ca si caprioara! Haideti sa iubim sobolanii ca de caprioara ne-am saturat; prea multa frumusete face rau la digestie… Haideti sa mai schimbam!
Si astfel, anulam frumosul, afirmatia si facem apologia uritului, a promiscuitatii si a negatiei. Ca sa-l parafrazez pe Descartes: ma indoiesc ca astia de gindesc pe dos vor merge vreodata in sus, catre valoare!

PS. De ce "filosofia" lui Descartes este gresita? Pentru ca s-a bazat pe o negatie: "dubito". De ce conceptul de dezvoltare materialist-dialectic este o stupizenie criminala? Pentru ca a fost cladit pe o negatie: "negarea negatiei"
Daca eu voi spune: y profesor NU este atit de bun ca x profesor, eu am anulat intreaga valoarea a lui y. Dar daca voi zice: y profesor e mai bun sau tot atit de bun ca x profesor, y isi pastreaza valoarea!
De aceea psihologii iti recomanda sa gindesti pozitiv, fiindca pe negatie nu poti organic sa construiesti, dar te poti distruge pe tine insuti!
Noi trebuie sa ne smulgem din caruselul lor sinucigas si sa incepem sa privim in sus, catre valoare, catre cer, catre afirmatie!

sâmbătă, 8 mai 2010

INTELECTUALUL – UN ARISTOCRAT

Ce inseamna sa fi intelectual? Iata o intrebare care a inceput sa ma incite. Pina mai ieri am crezut ca e indeajuns a fi un tip cu scoala, cu prestanta si capabil de-a fi preocupat de lumea ideilor si mai putin de partea pragmatica a vietii...
Azi, imi dau seama ca buna e educatia, bun si stilul, minunata aspiratia catre absolut, ca sa ma exprim asa, dar... mai e ceva mult mai important si mai valoros: caracterul!

Acu ceva zile in urma, ascultai pe Youtube o emisiune (fragmente, cred) a lui Stelian Tanase. In emisiune mai erau prezenti Dan Puric si Florin Iaru. Marturisesc, spre rusinea mea, ca nu auzisem pina atunci de existenta a celuia din urma. E vina mea, dar si a domniei sale ca n-a stiut sa se faca auzit si, prin urmare, cunoscut...
Am aflat, cu ocazia acestei emisiuni, cum ca in Romania nu mai sunt securisti si ca astia de sunt acum sunt tineri si fara trecut infectat de fostii...
A omis el, domnul Stelian Tanase, sa ne aminteasca un mic amanunt: intr-un numar ridicol de mare, securistii de azi, n-or mai fi avind fruntea chiar de 2-3 degete, au ajuns la 4, sunt la fel, daca nu mai murdari decit inaintasii lor. Sigur, acu ei stiu sa vorbeasca, au costum elegant, celular, masini, case, neveste (ce exerseaza cu talent prostitutia la domiciliu), dar si amante culese, de prin barurile si cluburile de noapte, ca urmare a prestidigitatiei lor la bara aferenta.
A uitat domnul Tanase sa ne mai spuna ca, la drept vorbind, flacaii astia nu merita nici 0,001% din banii pe care-i poseda, fiindca important nu e sa ai bani, ci sa-i meriti!
Acelasi domn a trecut usor cu vederea ca daca Romania e in situatia in care se zbate ea acum e exact din cauza acestor napirci, acestor nemernici, creati de iliescu si care s-au lipit de Romania si sug precum lipitorile!
In schimb, am aflat cum ca intelectualitatea (sau o parte) e indignata de Dan Puric fiindca o acuza direct si fara de tagada.
In aceasta emisiune mi-a fost dat sa vad, pentru prima oara, un om frumos in compania unor intelectuali ce aduceau (nu stiu daca si sunt, n-as crede, dar mai stii...) tare a securisti sau turnatori! In momentul in care F. Iaru, ascultindu-l pe Dan Puric, exclama: “Acum l-am prins! Al meu e!” si-si freca miinile a satisfactie, am avut cea mai puternica senzatie de greata din viata mea!... Intelectual, intr-adevar, domnul acesta!
Sigur ca, eu sunt un nimenea ca sa am autoritatea de-a vorbi despre un asa mare scriitor, dar, de pe pozitia mea de nimenea va voi marturisi opinia mea despre ce inseamna a fi intelectual: intelectualul este sau ar trebui sa fie un aristocrat, adica un om ce-si urmeaza viata dupa principiile aristocratice care, la urma-urmei, nu-s altele decit simplele principii crestine! Atita tot!...Cei intresati a afla ce-s alea principii aristocratice ii rog a citi articolul meu: “Doar Moharhia mai poate salva Romania”.
Stiu, pe propria-mi piele, ca oamenii de formatia lui Dan Puric (vedeti, nu pun inaintea numelui lui titlul de scriitor sau intelectual si asta fiindca el nu are nevoie de aceasta completare, fiind de la sine inteles doar rostindu-i numele!), putini la numar, stirnesc un soi de pofta de bataie, ca sa zic asa. Fragilitatea lor si aparenta naivitate a acestor oameni frumosi incita pe orisicine nu-i frumos a lovi... E un fel de razboi pe care uritii cred ca au dreptul a-l declara si au si pretentia victoriei, atitudine bazata pe impresia ca nimeni nu-i chiar atit de frumos, adica de aristocrat, de domn! Noi apreciem frumosul in functie de frumosul din noi!...Un domn nu-si insulta nici in gind poporul Exista insa si exceptia in care insulta e folosita ca palma sfinta!
Domnul Florin Iaru, scriitor si intelectual, nu poate face diferenta dintre popor si populatia Romaniei; populatie din care domnia sa desigur ca face parte ca mentalitate si actiune, fiindca doar astfel se explica impotenta de-a vedea si poporul. Eu, daca locuiesc in America, nu pot vedea si intelege, in aceelasi timp, pe chinez...
Biserica ortodoxa romana e de moravuri cel putin indoielnice, in opinia acestui intelectual-scriitor, care nu poate vedea padurea din cauza capacilor, fenomen intilnit frecvent pe meleagurile vestice ale Europei, ca si in America. Si pentru ca tot veni vorba de “lumea civilizata” cea care a “evoluat faustic” (Dan Puric) si se bazeaza pe principiile economiei de piata, ar fi intresant de aflat cam cit a reusit intelectualul-scriitor sa vinda din cartiile domniei sale. Poate ar fi util de aflat cite volume s-au vindut din “Cine suntem”, scrisa de un...actor!
In conluzie, concluzia mea,fiindca acesta este blog-ul meu, vorba unui prieten, si pot pentru ca sa scriu ce doresc in acest spatiu, Stelian Tanase, pe care inca il pretuiesc, a dat-o binisor dupa caisi, intelectualul-scriitor, Florin Iaru, s-a dovedit a fi orice mai putin intelectual, adica aristocrat, amindoi neintelegind mare lucru din tot ceea ce incearca Dan Puric sa faca in Romania si pentru poporul roman.
Si cum ar putea intelege pe poporul roman de vreme ce acestia nu-l vad, Romania fiind o tara “tinara” locuita de o populatie in curs de dezvoltare, nu-i asa?!

sâmbătă, 1 mai 2010

CUM RECUNOASTEM VALOAREA?

Valoarea este un alt concept filosofic, dar eu ma voi margini doar la partea “practica” a valorii, ca sa zic asa.
Dupa cum toate fiintele umane sunt inzestrate cu abilitatea de-a crea ca si cu cea de-a recunoaste frumosul, tot astfel noi avem inradacinata si capacitatea de-a sesiza valoarea (constient sau mai putin constient).
Evident ca, recunoastem frumosul in directa relatie cu frumosul din noi insine, iar capacitatea de-a crea o putem pierde din pricina alegerilor noastre, din pricina decizilor pe care le luam in viata.
Recunoasterea valorii are in vedere, ca si in cazul frumosului, “valoarea” noastra reala, cea cu care ne-am nascut, dar si cea in care am fost educati.
Spre exemplu: carti sunt toate, insa unele sunt mai importante valoric decit altele. Una e sa citesti “Crima si pedeapsa” a lui Dostoievski si alta e sa citesti o carte despre o crima reala (eu le numesc: articole de ziar pe 200 de pagini). Diferenta consta in: prima se inscrie la categoria literatura de valoare, adica cu mesaj, idee si traire artistica, crima reala la categoria literatura de informatie sau de duzina. De ce de duzina? Fiindca “scriitorul” face munca de jurnalist ce insira niste fapte (vezi procesul verbal al politistului), dar implicarea sufleteasca, trairea lui artistica este nula. El nu se implica afectiv si emotional si, deci nu ne transmite un mesaj sau o imagine ori o idee creatoare, ci doar ne relateaza niste intimplari, situatii. In absenta ideii creatoare, scrierea cu pricina nu are valoare artistica. Pentru ca arta presupune creatie. Reciproca fiind valabila: nefiind arta creatoare, nu-i nici literatura de valoare! E abrupt ceea ce scriu, dar doar in acest fel vom intelege de ce le atit de greu unora sa-l citeasca pe Shakespeare (ma refer in special la vorbitorii de limba engleza) si atit de natural sa “lectureze” (cuvint folosit de toapele noastre) literatura de doua parale. Shakespeare nu “vorbeste” aceeasi limba cu ei si pentru a-l citi cu placere trebuie sa ai o anumita deschidere intelectuala si valorica, in timp ce real murder nu-ti cere decit sa stii sa citesti si atit. Un copil in clasele primare va citi cu usurinta crima cea reala, dar va avea oarece probleme (nu numai de intelegere a textului) cu Shakespeare. Mintea astora de citesc cu fervoare asemenea gunoaie nu e mai dezvoltata intelectual decit a copilului de 9 ani!...
Cind observam un asemenea individ, intelegem pe data care este “valoarea” lui! El poate fi un tip cu bani, cu acareturi si chiar sarmant, dar el este in fapt un ignorant, cu pretenti la nas! Adica un parvenit! E foarte posibil ca a crescut si a fost educat intr-un mediu viciat si de aceea el va fi atras si influentat de oameni exact ca si el!...
In ceea ce priveste muzica, aci lucrurile stau, in opinia mea, putin altfel.
Motivul pentru care nu-mi place limba chineza este pentru ca n-o cunosc! Poate, daca as sti chineza, mi-as schimba si gustul...sau parerea despre aceasta limba...
Ce putem auzi de indata ce deschidem ochiii? Manele, hip-hop, etc. Merg pe strada si-mi rasuna in cap muzica unuia din masina: hip-hop; aprind TV-ul, aceeasi cintare; radioul striga la mine aceelasi ritm...
Am invatat sa-mi inchid urechile de citeori aud asemenea zgomot si sa le deschid larg (si odata cu ele si sufletul si mintea) la un alt fel de muzica.
Dar un adolescent ce poate face? El nu are gustul format si nici sansa de-a fi ajutat, printr-un exemplu bun, de catre cineva. El va urma gustul strazii si, daca strada va asculta manele, apai si el va deveni un fan inflacarat al manelelor. Daca partintii sau prietenii vor fi in transa ascultind hip-hop, adolescentul, copilul, individul respectiv le va urma exemplul rau!
Cu alte cuvinte: spune-mi ce muzica asculti si-ti voi spune cam ce fel de educatie ai! Cam ce fel de persoana esti.
OK. Vine insa intrebarea: dar daca nu e nici manea si nici hip-hop, ci pare a fi ceva mai de doamne ajuta, ce facem?
Rationamentul meu, desi implica un pic de imaginatie, e simplu. Ma intreb: voi mai auzi eu de tinarul, tinara, grupul, banda asta si peste 20-30 de ani? Si daca, la modul cel mai sincer, raspunsul e: “Nu, nu cred!”, atunci respectiva cintareata sau formatie e sezoniera (ca fetele de pe plaja, la mare). Si doar atit!
Asadar, valoarea artistica a unui cintaret sau grup muzical o da timpul! De aceea eu, la capilolul “muzica usoara”, ascult muzica “veche”, cea care si-a cistigat valoarea prin timp si in timp. Pe baietii astia noi ii las sa zburde in legea lor, eu astept Timpul sa le dea nemurirea sau efemeritatea....

Nu ne ramine decit un singur lucru de facut, in cazul in care nu stim exact cu cine avem de-a face: sa-l intrebam: ce carti citeste? Si nu: ce carti ii plac? De ce? Fiindca el poate sa-mi citeze din memorie titlurile unor carti de care el a auzit, dar pe care nu le-a si citit... Ce muzica asculta? Si nu: ce muzica ii place?... Ce programe priveste la TV? Si nu: ce programe ii plac?..

PS. Atentie: a nu se confunda caracterul cu valoarea cunostiintelor sau educatia valoroasa ale unei persoane! Si ce e cel mai important? CARACTERUL! In lipsa lui, nimic nu conteaza! Asta fara discutie.

marți, 13 aprilie 2010

Crocodilul - animalul de serviciu

Citi ieri niste insemnari despre Nae Ionescu: elementul care-l diferentiaza pe om de animal este constiinta.
Opozitia dintre materie si constiinta a fost indelung comentata de mai toti filosofii. Cei materialisti sustinind suprematia materiei, filosofii idealisti (ca sa-i cuprind generic) facind apologia spiritului sau a constiintei. Definitii ale constiintei sunt numeroase, dar toate se sprijina pe spirit.
Ce este spiritul? Poate ca este suflet sau duh sau...
Haideti sa simplificam (iar pe cei ce stiu despre ce vorbesc ii rog sa ma ierte) si sa spunem: spirit egal suflet egal constiinta.
Se ridica intrebarea: oare animalele nu au suflet? Eu cred ca au! Si atunci, cum ar putea face ea, constiinta, diferenta dintre animal si om?
Pentru ca dragilor, constiinta nu e doar suflet, este sufletul ajuns la starea de gratie in care atinge absolutul, adica Divinitatea!
Daca-l vom parafraza pe Nae Ionescu, vom zice ca, desi toate creaturile lui Dumnezeu au suflet, Omul este insa singurul care are constiinta. Constiinta este, prin urmare, superioara sufletului, desi se trage din el!...

Si acum ajung unde am dorit: criminalul in serie are constiinta? Raspuns: nu! Are suflet, dar nu si constiinta, adica nu e OM, e animal!
Tortionarul are suflet? Da. Are el constiinta? Nu!
Pisica omoara iepurasul nu de foame, ci din "placerea"instinctiva de-a omori (il ucide si nici nu-l atinge ca sa-l manince, stiu din propria-mi experienta). Are ea, pisicuta, suflet? Are. (Si numai cei ce nu au animalute in casa ar putea sa ma contrazica)! Are ea constiinta? Pai nu, ca strig la pisica: "De ce l-ai omorit?", iar ea ma priveste: "Ce-ai soro cu mine, ce-am facut?" Pisica mea imi aduce mincare si eu nu stiu sa apreciez serviciul ei...
Tortionarul isi face job-ul lui, iar noi il numim criminal!... El nu e nimic altceva decit animalul de serviciu al unui anumit sistem social sau ideologic!
Dan Puric ii numeste pe flacai si pe toti ca ei - subspeci. El, OMUL nostru generos! Nici vorba de subspecie! Astia sunt chiar mai putin decit animalul!...

In concluzie: OMUL, creatia lui Dumnezeu, inzestrat cu putere creatoare, prin suflet ajunge sa-l intuiasca pe Dumnezeu si intuindu-l ajunge sa-l cunoasca, iar cunoscindu-l, sufletul lui devine constiinta.
Creatura maimutei (cu coarne) are suflet, ca la origine fu creat de Dumnezeu, de asemenea, dar pe drumul vietii lui si-a renegat Tatal cel adevarat si se transforma in maimuta cu suflet, dar necunoscindu-si si renegindu-si Tatal a ramas in regnul animal! El nu a vrut sa evolueze, el n-a vrut sa aiba constiinta (ca Omul), fiindu-i indeajuns doar sufletul. Drumul pina la dobindirea constiintei el nu-l parcurge pentru ca pentru el maimuta lui Darwin e mai mult decit el poate spera, decit poate el dori! Atita doar vrea: pozitia de animal! De la subnivelul lui, noi toti nu suntem altceva decit niste animale, tot ca el, si cum tigrul n-are nici o mustratre de constiinta omorind frumoasa, dulcea si nevinovata caprioara, nici animalul-om n-are nici o treaba daca ucide in bataie, in torturi cumplite un OM. Pentru el Omul nu e persoana, ci un alt animal-om IDENTIC SI EGAL cu el!

"Cucoana, eu nu sunt om, eu sunt Petrica al Valericai..."
Petre Tutea nu era animalul-om plin de drepturi, dar fara constiinta, adica fara Dumnezeu, ci o CONSTIINTA, adica o persoana a lui Dumnezeu!

P.S. Cine se cutremura de dorinta de-a studia si salva crocodilul? Discover, Animal Planet (le pusei special in engleza ca sa intelegeti mai bine ce voi pentru a va spune...) Pe ei ii intreseaza crocodilul!(Dan Puric). Adica cel mai scirbos si pervers animal: sta asa sub apa, fara sa-l vezi si cind caprioara sau un copil vine sa IA APA -element vital - el iese brusc si inghite, fiara spurcata, strobindu-l pe inocent in coltii lui ticalosi!
Daca spunem: crocodil egal comunist, securist, tortionar, nemernic, vom avea imaginea clara a realitatii!
Si cine e ingrijorat foarte de viata crocodilului? As fii putut pune posturile alea TV si in franceza, rusa, ba chiar si in romana...

Sa luam aminte: n-avem dreptul sa ne induiosam de crocodil (chiar cu lacrimi in ochii lui de bestie), ca el nu s-a induiosat, nu se induioseaza si niciodata n-o va face!!!