Am vazut cu zile in urma pe youtube un interviu al lui Tudor Greceanu. Un OM!
Haideti sa vorbim despre caracter, ca e nevoie.
Nimeni, dar absolut nimeni nu s-a nascut "un caracter"! Ce vrea sa insemne asta? Ca acest lucru mare si atit de rar se formeaza. Si cine-l formeaza? Educatia, cei 7 ani de acasa, cruciali in viata oricarui individ! Societatea? Din nefericire! Si mai cine? TU! Tu decizi ce fel de om ai vrea sa fii! Tu insuti!
Ati vazut voi vreun cal tirindu-se pe sub gard? N-as crede! Ati vazut voi vreun sobolan sarind peste gard? Categoric nu! Sobolanul, ca si jigodia de om, se tiriie, se strecoara pe sub gard, sta pe la colturi, se piteste, sare citeodata, dar mai adesea fuge, fuge fara gratie doar ca sa se ascunda!
Ati vazut voi un cal facind toate acestea? Probabil ca nu! Da, el alearga, dar fuga lui e o victorie asupra frumusetii, elegantei si demnitatii!
E, daca in regnul animal lucrurile stau asa: calul s-a nascut cal si nu va putea fi niciodata sobolan, cu omul situatia nu sta chiar la fel! Omul se presupune ca are discernamint; omului ii place sa se autovalorifice, are, nu-i asa, aroganta de-a se crede superior sau stapin. El ar vrea sa fie respectat, admirat, adulat, ovationat, ascultat, urmat, etc.
Pai, daca te crezi superior, de ce nu esti, mai, tu Omule?
Superior e un sobolan? Daca vreun cunoscut sau necunoscut striga la tine: "Ba,sobolanule!", te jigneste, nu-i asa? Daca ti-ar zice: "Ba calule!", parca ti-ar placea...
Si atunci de ce alegi tu insuti sa fii sobolan? Fiindca sa fii sobolan si sa te priveasca lumea drept cal, dragilor, asta ati vrea voi!...
Sigur ca, sobolan la sobolan nu va scoate ochiii si, daca interesul o cere, se vor complimenta la nesfirsit, insa, in contact cu un cal, pretentiile sobolanilor par ridicole si ticaloase!
Omul se construieste pe sine insusi!
Intr-o societate in care valorile sunt rasturnate, individul se va afla in ipostaza deplorabila de-a se autotransforma in sobolan, ca sa supravietuiasca. Si aci vine Tudor Greceanu care se intreaba cu tristete: "De ce sa tradezi, de ce sa te compromiti, cind e atit de simplu sa mori?!"
Ce ramine dupa existenta ta pe pamint? UN NUME! Toata aventura asta a ta se limiteaza doar la un singur lucru: un nume. Atit!
De ce-ti murdaresti singurul lucru care va ramine dupa tine? Orbule si becisnicule! De ce?
Daca te crezi atit de minunat si vrei ca lumea sa te admire, de ce te strecori ca un sobolan?
Viata ta este egala cu acest nume pe care-l lasi!
Vrei sa fraieresti, sa pacalesti!? Nu tine! Minciuna are intotdeauna picioare scurte si "tot ceea ce a fost soptit la ureche, se va striga de pe acoperisul caselor!"
Prin urmare, de tine si doar de tine depinde viata ta, iar viata ta este numele tau!
De ce te straduiesti atit de jalnic sa te nimicesti pentru TOTDEAUNA?
Viata ta e cit e, numele tau e pentru vesnicie! Fie ca va fi scris intr-o carte, pe o cruce sau in memoria oamenilor! Mai ales in memoria oamenilor!