Chilotii rosii

Cei care au citit acest blog au inteles poate ca nimeni nu poate fi respectat intr-adevar, doar pentru simplul motiv ca este in viata! Nimeni, absolut nimeni! Ca sa fii respectat trebuie sa meriti! Asta inseamna ca TU trebuie sa faci efortul de-a cistiga respectul celorlalti, indiferent daca esti „in charge” sau nu.

John are la serviciu o multime de indivizi (femei si barbati) care s-au nascut in genunchi si in aceasta pozitie vor muri. Ipocrizia si frica le sunt aliati, iar notiuni ca inteligenta, talent, demnitate le sunt complet straine.

Daca seful le-ar spune ca de miine toti vor trebui sa poarte chiloti rosii la serviciu, chit ca acest obiect vestimentar, in mod normal, nu se vede, ei vor veni la serviciu purtind cu „mindrie” in fiece zi o aberatie de genul acesta: nu se stie cind seful le-ar cere sa-si dezvaluie dedesubturile...

Acu, daca un angajat, care nu ar avea putere decizionala, adica nu i-ar putea dea afara, le-ar cere, fie si in gluma, sa savirseasca fapta, imediat toti acesti roboti, imbecilizati de prostie si frica, s-ar simti ofensati si s-ar plinge sefului, fireste!
Daca vine de la sefu, e OK, daca le cere altcineva, ii jigneste! Imbecilul devine foarte repede ofuscat, fiind un spirit inferior!...

Ei, acestui natarai, si-au format un comportament, iar societatea ii incurajeaza si „ajuta” cu prisosinta, gresit: in fata sefului – slugarnicia a mai respingatoare! Sunt de acord cu orice absurditate ar spune boss-ul sau „the big guy”, il admira, il complimenteaza chiar daca dobitocul in cauza si-ar face nevoile direct pe birourile lor!

Un asemenea comportament este tipic incompetentului, fiintei de proasta calitate si doar in acest fel ei isi pot pastra job-urile lor.

Si care ar fi atitudinea si comportamentul corect? Omul inzestrat cu inteligenta se va comporta LA FEL cu toata lumea. Va avea aceeasi voce, acelasi comportament politicos, dar demn si cu seful, dar si cu femeia ce face ordine prin zona, cu prietenii, dar si cu toti ceilalti colegi! La fel!
Va avea propria opinie si curajul de-a fi el insusi. De ce? Fiindca el stie ca asa cum e este pe drumul cel bun! Nu slugarnicia, nu capul plecat, nu gura inchisa, nu „follow direction”in orice situatie! Asta nu inseamna sa fie un jackass, care raspunde obraznic si e fara nici o opreliste, ci, bazindu-se pe inteligenta, bun-simt si competenta, el isi sustine punctul de vedere, fara sa jigneasca, dar si fara sa se jigneasca pe el insusi coborindu-se pe sine pina la disparitia oricarui respect!

Cristos este modelul, exemplul si drumul: „Eu sunt adevarul, calea si viata”!
Cristos niciodata n-a plecat capul, nu s-a milogit, nu s-a compromis. El a fost demn si blind, intelegator si bun, dar niciodata nu a stat in genunchi! A plecat genunchii doar in fata Tatalui! Si doar in fata Lui!