Subspeciile, despre care Dan Puric ne-a vorbit de-atitea ori, nu se afla doar in Parlamentul Romaniei, nu sunt doar securistii si comunistii cu gusile lor groase, cu burtile lor, cu scurtele lor de piele si celular la ureche. Nu! Ne putem lovi sau ne pot lovi oriunde; unde nici nu gindesti!
Unii se pretind artisti, altii analisti politici sau economici, toti au un numitor comun: cum sa ne prosteasca, cum sa ne pacaleasca profitind de mila noastra sau\si frica, in functie de subspecia respectiva. Omul cinstit, omul care nu-si faureste un ideal de viata din a fraieri pe seamanul lui, este fireste victima preferata. Cel putin pentru un timp, mai lung sau mai scurt...
Am avut oroarea de-a fi un inocent participant la cea mai dezgustatoare demonstratie de perversitate si parvenitism din cite mi-as fi putut imagina!
Cu cit subspecia e mai ticaloasa, cu atit ea va incerca din rasputeri sa para mai cultivata, mai indiferenta si mai lovita pe nedrept de soarta, plingindu-se cum ca ar duce o cruce, nu-i asa, atit de nemeritat de grea... Cersetorii de la metrou sunt cu mult mai onesti!
Cum poate mintea umana inventa, cum poate creierul acestor termite construi scenarii, a scrie pagini folosind, drept limbaj cultivat, citatele unor scriitori de valoare, dar uitind sa puna si ghilimelele de rigoare... Aruncind in articole tot soiul de abstractiuni folosite pina la abuziv care, desi obosesc, il farmeca totusi pe bietul cititor? Cum sa pretinzi ca esti exact ceea ce nu esti? Cum sa insisti zi si noapte intr-o minciuna pe care sa ai obraznicia de-a o trimbiti tuturor?
Astia sunt ca apa: umbla peste tot, se baga peste tot, spumega cu ferocitate in „adevarul” creat de ei, pina te intrebi: Schizofrenie? Mitomanie? Escrocherie? Cum se numeste boala de care subspeciile astea sufera? Ca trebuie sa fii intr-adevar bolnav ca sa gindesti, sa doresti si sa pui in practica o dementa de genul acesta!
Romania sufera de o timpeala bazata pe snobismul cel mai regretabil si minciuna omniprezenta si constant folosita. Orice limbric se viseaza un intelectual si orice ticalos, om cinstit!
Schilodirea sufleteasca a omului, produsa de comunisti mai intii, apoi de catre ailalti de venira dupa, este un neant pentru care nu stiu cine ar putea fi pedepsit vreodata!
Si aci, in America, omul se viseaza mai bun decit este, dar in Romania nu este vorba doar de o iluzie care poate face viata mai respirabila, ci de-o boala ce se extinde necontenit si nu-i chip s-o opresti sau sa-i te impotrivesti!
PS. Mi-am amintit azi, cu o intensitate pe care n-as fi dorit-o, de ce am plecat din Romania. Si, pentru prima oara in anul acesta, imi pare bine ca am scapat de acesti indivizi carora Dan Puric le zice eufemistic: subspecii!
Despre mine
- Elena Muller
- "CIVILIZATIA A MERS INAINTE PRIN ELITE!" “De smecheri si canalii distantarea se realizeaza prin nepasare si refuzul de a-i intilni pe terenul lor.”N. Steinhardt
marți, 29 iunie 2010
vineri, 25 iunie 2010
"Cine uita nu merita"
Aud adesea: "Bine, sa zicem ca-l aducem pe Rege si cu cine va lucra Regele, ca astia suntem..."
"Romania profunda e inca acolo!" Dan Puric
Dar... nu vom putea merge pe calea DEMNITATII folosind minariile trecutului: lingusirea, servilismul, santajul, ipocrizia, falsitatea, obraznicia! Adica, vom putea schimba in bine tara distrusa moral, in special, de nenorocitii astia, aia si de toti DOAR cu oameni neinfectati, nemurdariti de flacaii si "vedetele" noastre atit de ticalositi si mizerabili!
Unde-s acesti OAMENI? Stau precum saminta de griu, vorba dragului meu Dan Puric si asteapta avind drept reazim -credinta!
Primesc sau citesc zilnic mesaje impresionante, scrise de oameni curati, demni, anonimi, nu-s VIP-uri,sunt caractere.
Da, de caractere are nevoie Romania nu de nume create artificial de un sistem, de un regim bazat pe impostura si coruptie!
De oameni carora, nefericitii astia nu le-ar putea spune : "Lasa, ca stim noi cine esti si ce-ai facut!..." Desi ei sunt in stare sa otraveasca orisice si pe orisicine...
Ei stiu totul despre altii, dar habar n-au despre ei insisi! Si daca se zaresc pentru o secunda in oglinda sufletului lor (ca au si ei suflet, n-au insa constiinta, ca de...) devin "victime" si drept consecinta incep sa insulte in dreapta si-n stinga: "Ce huidui ma, derbedeule!" (Dar subtextul ar fi fost: "eu, care am salvat tara, eu, care sunt, nu-i asa(?) un "domn", eu, care nici usturoi n-am mincat, nici gura nu-mi miroase, eu, atit de minunat si tu, un nimenea, huidui un asa mare om?")
Huiduia si el sarmanul ca, in loc sa-l vada pe stimabilul "domn", ii vedea sufletul negru si plin de rautate! Il vedea cum calca pe singe nevinovat si cum nici in spate nu-l doare!
Nu vorbesc numai despre un "om" (desi am folosit un citat...celebru!), vorbesc despre o categorie mare, imensa de oameni mici, de sobolani plini de purici, ce vor a ne face sa credem ca-s niste mielusei inocenti si imaculati sacrificati pe altarul si spre binele tarii!...
Cine uita, nu merita!
Si cine e cu ei, sa ramina cu ei si sa le urmeze pe cale si pe lumea cealalta!
PS. Doamne, doar o minune mai poate salva Romania, doar o minune...
- Ce sa-l rugam pe Mos Craciun sa ne aduca? (Robert Turcescu)
- Credinta! (Dan Puric)
- Nu sanatate, in primul rind?(R.T)
- Nu, ca daca e credinta vin toate!(D.P)
CREDINTA!
"Romania profunda e inca acolo!" Dan Puric
Dar... nu vom putea merge pe calea DEMNITATII folosind minariile trecutului: lingusirea, servilismul, santajul, ipocrizia, falsitatea, obraznicia! Adica, vom putea schimba in bine tara distrusa moral, in special, de nenorocitii astia, aia si de toti DOAR cu oameni neinfectati, nemurdariti de flacaii si "vedetele" noastre atit de ticalositi si mizerabili!
Unde-s acesti OAMENI? Stau precum saminta de griu, vorba dragului meu Dan Puric si asteapta avind drept reazim -credinta!
Primesc sau citesc zilnic mesaje impresionante, scrise de oameni curati, demni, anonimi, nu-s VIP-uri,sunt caractere.
Da, de caractere are nevoie Romania nu de nume create artificial de un sistem, de un regim bazat pe impostura si coruptie!
De oameni carora, nefericitii astia nu le-ar putea spune : "Lasa, ca stim noi cine esti si ce-ai facut!..." Desi ei sunt in stare sa otraveasca orisice si pe orisicine...
Ei stiu totul despre altii, dar habar n-au despre ei insisi! Si daca se zaresc pentru o secunda in oglinda sufletului lor (ca au si ei suflet, n-au insa constiinta, ca de...) devin "victime" si drept consecinta incep sa insulte in dreapta si-n stinga: "Ce huidui ma, derbedeule!" (Dar subtextul ar fi fost: "eu, care am salvat tara, eu, care sunt, nu-i asa(?) un "domn", eu, care nici usturoi n-am mincat, nici gura nu-mi miroase, eu, atit de minunat si tu, un nimenea, huidui un asa mare om?")
Huiduia si el sarmanul ca, in loc sa-l vada pe stimabilul "domn", ii vedea sufletul negru si plin de rautate! Il vedea cum calca pe singe nevinovat si cum nici in spate nu-l doare!
Nu vorbesc numai despre un "om" (desi am folosit un citat...celebru!), vorbesc despre o categorie mare, imensa de oameni mici, de sobolani plini de purici, ce vor a ne face sa credem ca-s niste mielusei inocenti si imaculati sacrificati pe altarul si spre binele tarii!...
Cine uita, nu merita!
Si cine e cu ei, sa ramina cu ei si sa le urmeze pe cale si pe lumea cealalta!
PS. Doamne, doar o minune mai poate salva Romania, doar o minune...
- Ce sa-l rugam pe Mos Craciun sa ne aduca? (Robert Turcescu)
- Credinta! (Dan Puric)
- Nu sanatate, in primul rind?(R.T)
- Nu, ca daca e credinta vin toate!(D.P)
CREDINTA!
miercuri, 16 iunie 2010
Amprenta, marca autenticului
Adolescenta si prima mea tinerete fura marcate de existenta unor scriitori romani.
Dupa Revolutie, avuram cu totii ocazia de-ai si vedea pe scriitorii pe care doar ii citiseram.
Cea mai mare dezamagire a mea o produse Marin Sorescu. Scrierile lui erau de-o savoare exemplara, omul insa nu. L-am urmarit, imi aduc bine aminte, in acea emisiune si au vazut un individ ce avea un fel de-a vorbi, sa-i spunem, plat, inexpresiv, aproape mediocru. Ca o fi fost doar o intimplare a fiintei lui (vorba lui Nichita Stanescu), n-as putea sa spun, cert este ca, omul ce vedeam era sub opera pe care o citisem...
Si fiindca veni vorba despre Nichita Stanescu, drag sufletului meu, cu Nichita lucrurile statura intr-o potriveala perfecta: Nichita vorbea asa cum scria! Adica, neobisnuit si colosal, inventind vorbe intr-o romaneasca minunata, dincolo de cuvint si fire. Omul isi sustinea de la inaltime opera!
Dar scriitorul care m-a „crescut” a fost Octavian Paler. Prima carte: „Un om norocos” am citit-o de 10 ori, am subliniat pasaje, am iubit-o. Apoi venira pe rind toate sau marea majoritate a operelor lui. Il adoram si nimeni, nici un alt scriitor roman, n-a stricat sensibilitatea mea pentru opera lui!...
Dupa Revolutia noastra si lovitura lor de stat, eram debusolata, habar n-aveam incotro s-o apuc si nu zaream pe nimeni sa ma ghideze, afara de bunicului. Atunci am vazut in Romania Libera un articol semnat „Octavian Paler”. Daca eu am devenit anti – Iliescu, e datorita lui! Paler de atunci era agresiv si fermecator, inteligent – acid sulfuric – era incintator!
L-am auzit in nenumarate rinduri vorbind si marturisesc ca opera era la inaltimea persoanei, dar il intrecea putin... Este clar ca scriitorul Paler era mai mare decit omul Paler. E bine? E rau? Nu stiu, asta-i opinia mea!
Trecura anii si ajunsei aci, departe de casa si de toate ale mele si, negasind la TV nimic interesant, in sensul de-a si invata ceva, am descoperit totusi o emisiune: „Forensic Files”. Nu-i exact pe gustul meu, dar pare a fi singura emisiune mai de doamne-ajuta. Si vorbesc serios!
Urmaresc perversitatea sufletului uman si justitia care o descopera si o pedepseste. Imi place!
Intr-una din seri, un tip isi omori nevasta si, ca sa-si ascunda crima, scrise ca din partea sotiei o scrisoare prin care s-ar dovedi ca femeia isi puse capat zilelor. Investigatorii mirosira ceva si dadu scrisoarea unui grafolog. Atunci imi trecu prin minte ca daca nevasta criminalului ar fi fost o fiinta de tipul: „Nichita Stanescu”, investigatorii n-ar fi putut sa trimita epistola grafologului ci, criticului literar!
Iata diferenta dintre omul de valoare, care-si lasa amprenta, marca originala, autentica pe tot ceea ce face si o fiinta banala, o oaie din multime.
Toti marii creatori au acest dar, pentru ca, daca nu l-ar avea, nu s-ar numi mari creatori!
Orice meloman oricit de neinsemnat va recunoaste din o mie de partituri un „Ceaicovschi” sau un „Mozart”. Amprenta, marca originala,acel Eu care nu poate fi decit al acelui El.
Dupa Revolutie, avuram cu totii ocazia de-ai si vedea pe scriitorii pe care doar ii citiseram.
Cea mai mare dezamagire a mea o produse Marin Sorescu. Scrierile lui erau de-o savoare exemplara, omul insa nu. L-am urmarit, imi aduc bine aminte, in acea emisiune si au vazut un individ ce avea un fel de-a vorbi, sa-i spunem, plat, inexpresiv, aproape mediocru. Ca o fi fost doar o intimplare a fiintei lui (vorba lui Nichita Stanescu), n-as putea sa spun, cert este ca, omul ce vedeam era sub opera pe care o citisem...
Si fiindca veni vorba despre Nichita Stanescu, drag sufletului meu, cu Nichita lucrurile statura intr-o potriveala perfecta: Nichita vorbea asa cum scria! Adica, neobisnuit si colosal, inventind vorbe intr-o romaneasca minunata, dincolo de cuvint si fire. Omul isi sustinea de la inaltime opera!
Dar scriitorul care m-a „crescut” a fost Octavian Paler. Prima carte: „Un om norocos” am citit-o de 10 ori, am subliniat pasaje, am iubit-o. Apoi venira pe rind toate sau marea majoritate a operelor lui. Il adoram si nimeni, nici un alt scriitor roman, n-a stricat sensibilitatea mea pentru opera lui!...
Dupa Revolutia noastra si lovitura lor de stat, eram debusolata, habar n-aveam incotro s-o apuc si nu zaream pe nimeni sa ma ghideze, afara de bunicului. Atunci am vazut in Romania Libera un articol semnat „Octavian Paler”. Daca eu am devenit anti – Iliescu, e datorita lui! Paler de atunci era agresiv si fermecator, inteligent – acid sulfuric – era incintator!
L-am auzit in nenumarate rinduri vorbind si marturisesc ca opera era la inaltimea persoanei, dar il intrecea putin... Este clar ca scriitorul Paler era mai mare decit omul Paler. E bine? E rau? Nu stiu, asta-i opinia mea!
Trecura anii si ajunsei aci, departe de casa si de toate ale mele si, negasind la TV nimic interesant, in sensul de-a si invata ceva, am descoperit totusi o emisiune: „Forensic Files”. Nu-i exact pe gustul meu, dar pare a fi singura emisiune mai de doamne-ajuta. Si vorbesc serios!
Urmaresc perversitatea sufletului uman si justitia care o descopera si o pedepseste. Imi place!
Intr-una din seri, un tip isi omori nevasta si, ca sa-si ascunda crima, scrise ca din partea sotiei o scrisoare prin care s-ar dovedi ca femeia isi puse capat zilelor. Investigatorii mirosira ceva si dadu scrisoarea unui grafolog. Atunci imi trecu prin minte ca daca nevasta criminalului ar fi fost o fiinta de tipul: „Nichita Stanescu”, investigatorii n-ar fi putut sa trimita epistola grafologului ci, criticului literar!
Iata diferenta dintre omul de valoare, care-si lasa amprenta, marca originala, autentica pe tot ceea ce face si o fiinta banala, o oaie din multime.
Toti marii creatori au acest dar, pentru ca, daca nu l-ar avea, nu s-ar numi mari creatori!
Orice meloman oricit de neinsemnat va recunoaste din o mie de partituri un „Ceaicovschi” sau un „Mozart”. Amprenta, marca originala,acel Eu care nu poate fi decit al acelui El.
luni, 14 iunie 2010
SECOLUL XXI
As vrea sa va vorbesc despre obiectivitate si subiectivitate, despre materialism si idealism.
Camil Petrescu, lucidul ce-a vazut idei, spunea ca el nu poate fi onest decit la persoana intii. Sa fi fost el, Camil Petrescu, atit de lipsit de profunzime incit sa nu poata fi obiectiv? N-as crede!
Sotul meu nu a fost botezat in copilaria lui, cind l-am cunoscut era necrestin. Lucru inadmisibil pentru mine! Pagin si ateu, o mizerie pe care trebuia s-o indrept! Si-am indreptat-o! La 35 de ani a fost botezat in biserica ortodoxa-romana din Dallas, Texas. Va imaginati cita lupta de lamurire, cite argumente, cite explicatii, dar am invins! Adica, Dumnezeu a avut in final mila.
In lungile noastre “certuri”, John, sotul meu, plin de mirare si consternare imi zise:
"Vrei sa spui ca nu crezi ca asta-i o masa?"
"Nu, nu cred!"
"Nu crezi???"
- "Nu, nu cred! Stiu!"
Si din acel moment a inceput convertirea!
Iata diferenta dintre a crede si a sti. Noi stim ca lucrurile care exista – sunt, dar a crede consta exact in a sti ca ceva care nu exista – este! Ceva pe care nu-l putem vedea si pe care nu-l putem atinge, dar il simtim. A crede e superior lui a sti, fiindca e subiectiv!
Cam asta-i in doua vorbe diferenta dintre materialism si idealism. Materialistul stie! Idealistul crede!
Omul superior nu poate fi obiectiv pentru ca pentru el a crede e mai important si mai prezent decit a sti. (A nu se intelege ca toti materialistii au fost niste tipi inferiori!)
Problema e ca si superioritatea are si ea treptele ei, ca nimeni nu-i egal cu nimeni si o natura superioara poate fi inferioara raportata la o alta natura care e mai above, mai deasupra… Tot astfel si cu tipul inferior: extista o ierarhie in toate!
Eu nu pot fi obiectiva, fiindca eu chiar cred ca obiectivitatea e nula la persoana intii. Eu nu pot fi obiectiva in ceea ce priveste mama mea, fiul meu, tara mea! Pot fi obiectiva la oricare alta persoana a treia, mai putin cind acea “persoana a treia” este: Eu!
Ce se poate intimpla in China e treaba Chinei si deci obiectivitatea mea e absoluta in ceea ce priveste aceasta tara, dar, cind tara e Romania (adica Eu), obiectivitatea devine o ticalosie!…
Secolul in care traim e un secol trist si nefericit; oamenii au cunostinte, dar n-au cunoastere (Dan Puric)!
Diferenta e mare si daca m-as apuca sa incerc s-o explic, ar fi o aroganta din partea-mi… dar simt ca orice om de buna credinta intelege diferenta… Cunostintele sunt in zona lui a sti; cunoasterea in zona lui a crede! Cunostintele ating materialitatea; cunoasterea este de la Dumnezeu, fiind in directa legatura cu EL, cu Dumnezeu! Cunostiintele sunt pilulele doctorului contra depresiei, stiinta; cunoasterea este rugaciunea inimii data de Cristos!
Asadar, cu cit ne vom apropia de obiectivitate,cu atit ne vom departa de Cunoastere si… departindu-ne suntem pierduti! Pierduti si singuri fara putinta de-a mai strabate!
“Secolul XX va fi religios (cu fata si sufletul catre Cunoastere, catre Dumnezeu) sau nu va fi deloc!”…
Camil Petrescu, lucidul ce-a vazut idei, spunea ca el nu poate fi onest decit la persoana intii. Sa fi fost el, Camil Petrescu, atit de lipsit de profunzime incit sa nu poata fi obiectiv? N-as crede!
Sotul meu nu a fost botezat in copilaria lui, cind l-am cunoscut era necrestin. Lucru inadmisibil pentru mine! Pagin si ateu, o mizerie pe care trebuia s-o indrept! Si-am indreptat-o! La 35 de ani a fost botezat in biserica ortodoxa-romana din Dallas, Texas. Va imaginati cita lupta de lamurire, cite argumente, cite explicatii, dar am invins! Adica, Dumnezeu a avut in final mila.
In lungile noastre “certuri”, John, sotul meu, plin de mirare si consternare imi zise:
"Vrei sa spui ca nu crezi ca asta-i o masa?"
"Nu, nu cred!"
"Nu crezi???"
- "Nu, nu cred! Stiu!"
Si din acel moment a inceput convertirea!
Iata diferenta dintre a crede si a sti. Noi stim ca lucrurile care exista – sunt, dar a crede consta exact in a sti ca ceva care nu exista – este! Ceva pe care nu-l putem vedea si pe care nu-l putem atinge, dar il simtim. A crede e superior lui a sti, fiindca e subiectiv!
Cam asta-i in doua vorbe diferenta dintre materialism si idealism. Materialistul stie! Idealistul crede!
Omul superior nu poate fi obiectiv pentru ca pentru el a crede e mai important si mai prezent decit a sti. (A nu se intelege ca toti materialistii au fost niste tipi inferiori!)
Problema e ca si superioritatea are si ea treptele ei, ca nimeni nu-i egal cu nimeni si o natura superioara poate fi inferioara raportata la o alta natura care e mai above, mai deasupra… Tot astfel si cu tipul inferior: extista o ierarhie in toate!
Eu nu pot fi obiectiva, fiindca eu chiar cred ca obiectivitatea e nula la persoana intii. Eu nu pot fi obiectiva in ceea ce priveste mama mea, fiul meu, tara mea! Pot fi obiectiva la oricare alta persoana a treia, mai putin cind acea “persoana a treia” este: Eu!
Ce se poate intimpla in China e treaba Chinei si deci obiectivitatea mea e absoluta in ceea ce priveste aceasta tara, dar, cind tara e Romania (adica Eu), obiectivitatea devine o ticalosie!…
Secolul in care traim e un secol trist si nefericit; oamenii au cunostinte, dar n-au cunoastere (Dan Puric)!
Diferenta e mare si daca m-as apuca sa incerc s-o explic, ar fi o aroganta din partea-mi… dar simt ca orice om de buna credinta intelege diferenta… Cunostintele sunt in zona lui a sti; cunoasterea in zona lui a crede! Cunostintele ating materialitatea; cunoasterea este de la Dumnezeu, fiind in directa legatura cu EL, cu Dumnezeu! Cunostiintele sunt pilulele doctorului contra depresiei, stiinta; cunoasterea este rugaciunea inimii data de Cristos!
Asadar, cu cit ne vom apropia de obiectivitate,cu atit ne vom departa de Cunoastere si… departindu-ne suntem pierduti! Pierduti si singuri fara putinta de-a mai strabate!
“Secolul XX va fi religios (cu fata si sufletul catre Cunoastere, catre Dumnezeu) sau nu va fi deloc!”…
luni, 7 iunie 2010
NU MAJORITATII!
Mi-ar placea sa vorbim despre inteligenta si importanta ei.
Tolstoi spunea (daca memoria mea e inca buna): “Inteligenta este capacitatea de-a intelege lucrurile” De-a intelege!
Unui tip, sa-i spunem mai necizelat, cel mai greu ii este sa raspunda intrebarii: “De ce?” Intrebati, dupa ce ati vazut un film, pe un prieten sau chiar persoana din vecinatatea voastra daca i-a placut filmul. Omul iti va raspunde: da, nu sau asa si asa. Intrebati-l apoi de ce i-a placul sau de ce nu i-a placut? Veti observa ca il veti pune in cea mai cumplita situatie: aceea de-a gindi! Dincolo de neputinta de-a se exprima coerent, apare si cerinta de-a gindi! Groaznic!
De ce avem, unii dintre noi, aceasta infirmitate? O cauza ar fi educatia superficiala, dar, in opinia mea, adevarata cauza este societatea. Societatea nu te “ajuta” sa gindesti si gindind sa intelegi. Mass media iti ofera totul: ea iti spune ce sa maninci, cum e cool sa te imbraci, cit de lungi sa fie unghiile false(!), cum sa ne decoram casa, ce masina este cea mai smechera, care actor e sex simbolul anului si, in general, iti spune ea, mass-media cum e treaba. Tu follow directions si vei fi, nu-i asa, in pas cu moda si cu “valorile” societatii respective.
Eu am fost la gradinita doar doua saptamini si ajunsei acolo mult dupa 15 septembrie… Ma simteam, imi aduc aminte, foarte singura si nu puteam face nimic corect. Cind era vorba sa cintam, in timpul cintecului copiii faceau tot soiul de miscari (soarele era in tavan, iarba pe podea si “le” aratau cu degetul sau mina) iar eu nu puteam sa-i urmez. Va jur ca la sfirsitul celor doua saptamini i-am spus mamei: “Eu nu mai merg acolo!”, “De ce”, “Fiindca femeile alea nu-mi dau nici o atentie, ci doar ma pun sa imit pe ceilalti copii.” La 6 ani stiam sa raspund la intrebarea: de ce?
Cine ma cunoaste din liceu stie ca n-am ascultat de nimeni si faceam doar ceea ce doream. Si nu doream lucruri rele… Asadar, n-am putut organic to follow direction niciodata in viata mea. N-am putut.
Sa revin. Societatea iti spune ce e “bine si cool” sa faci, seful iti da directive si pina si administratorul pare ca-ti ordoneaza el viata. Tu esti ca in intersectie: semaforul, politistul si claxonul soferului din spate fac legea!
“Inteligenta e capacitatea de-a intelege lucururile”, dar nimeni nu-ti da sansa sa le intelegi; toti se cred indreptatiti sa te directioneze. Robotul modern! Astia de te directioneaza sunt si ei directionati la rindul lor… o lume de roboti!
E, din acest cerc vicios sau mai corect spirala (negarea negatiei), inteligentul se salveaza prin a iesi din turma, in ciuda numeroaselor si invizibilelor miini care il trag inapoi!…
Ce e cu negarea negatiei? Dragilor, asta-i un “concept filosofic” marxist, prin care flacaii ne explicau cum e cu dezvoltarea. (Am descoperit aci intr-o carte, manual pedagogic ca americanii folosesc, desi habar n-au, acelasi concept marxist de spirala. Tara cea mai capitalista isi educa pruncii in spirit socialist!!!) Adica tu evoluezi, te dezvolti sau o societate unama se dezvolta pe principiul spiralei: pleci dintr-un punct si mergi, nu-i asa, in bucla ca intr-o spirala… astfel te vei afla un etaj mai sus, dar pe aceeasi axa. In realitate, negarea negatiei inseamna afirmarea negatiei si asa se explica de ce pleava a mai ordinara (negatia) ajunse sa conduca Romania (afirmatie). Exact ceea ce a fost glorificat de generatii de filosofi: calitatea(vezi numai “Republica” lui Platon: filosofii in fruntea tarii) marxismul a anulat si a promovat non-valoarea ca valoare. Sa ma ierte marxistii de profesie, dar lucrurile exact asa stau! Negind negatia, de fapt o afirmi!
Da, inteligentul se salveaza pasind pur si simplu afara din sistem.
“Prefer sa am dreptate de unul singur decit sa ma insel cu o majoritate imbecila” (citat rostit de Dan Puric).
Cum reusesti sa nu intri in sistem? Dragilor, chestiune de caracter, dar am gasit totusi un rezon: tot ceea ce-i place majoritatii nu trebuie sa-ti placa tie. In felul acesta nu te poti insela si nici nu te poate ea, societatea, insela, fiindca:
Majoritatea e intotdeauna gresita, zicea F. Nietzche.
Tolstoi spunea (daca memoria mea e inca buna): “Inteligenta este capacitatea de-a intelege lucrurile” De-a intelege!
Unui tip, sa-i spunem mai necizelat, cel mai greu ii este sa raspunda intrebarii: “De ce?” Intrebati, dupa ce ati vazut un film, pe un prieten sau chiar persoana din vecinatatea voastra daca i-a placut filmul. Omul iti va raspunde: da, nu sau asa si asa. Intrebati-l apoi de ce i-a placul sau de ce nu i-a placut? Veti observa ca il veti pune in cea mai cumplita situatie: aceea de-a gindi! Dincolo de neputinta de-a se exprima coerent, apare si cerinta de-a gindi! Groaznic!
De ce avem, unii dintre noi, aceasta infirmitate? O cauza ar fi educatia superficiala, dar, in opinia mea, adevarata cauza este societatea. Societatea nu te “ajuta” sa gindesti si gindind sa intelegi. Mass media iti ofera totul: ea iti spune ce sa maninci, cum e cool sa te imbraci, cit de lungi sa fie unghiile false(!), cum sa ne decoram casa, ce masina este cea mai smechera, care actor e sex simbolul anului si, in general, iti spune ea, mass-media cum e treaba. Tu follow directions si vei fi, nu-i asa, in pas cu moda si cu “valorile” societatii respective.
Eu am fost la gradinita doar doua saptamini si ajunsei acolo mult dupa 15 septembrie… Ma simteam, imi aduc aminte, foarte singura si nu puteam face nimic corect. Cind era vorba sa cintam, in timpul cintecului copiii faceau tot soiul de miscari (soarele era in tavan, iarba pe podea si “le” aratau cu degetul sau mina) iar eu nu puteam sa-i urmez. Va jur ca la sfirsitul celor doua saptamini i-am spus mamei: “Eu nu mai merg acolo!”, “De ce”, “Fiindca femeile alea nu-mi dau nici o atentie, ci doar ma pun sa imit pe ceilalti copii.” La 6 ani stiam sa raspund la intrebarea: de ce?
Cine ma cunoaste din liceu stie ca n-am ascultat de nimeni si faceam doar ceea ce doream. Si nu doream lucruri rele… Asadar, n-am putut organic to follow direction niciodata in viata mea. N-am putut.
Sa revin. Societatea iti spune ce e “bine si cool” sa faci, seful iti da directive si pina si administratorul pare ca-ti ordoneaza el viata. Tu esti ca in intersectie: semaforul, politistul si claxonul soferului din spate fac legea!
“Inteligenta e capacitatea de-a intelege lucururile”, dar nimeni nu-ti da sansa sa le intelegi; toti se cred indreptatiti sa te directioneze. Robotul modern! Astia de te directioneaza sunt si ei directionati la rindul lor… o lume de roboti!
E, din acest cerc vicios sau mai corect spirala (negarea negatiei), inteligentul se salveaza prin a iesi din turma, in ciuda numeroaselor si invizibilelor miini care il trag inapoi!…
Ce e cu negarea negatiei? Dragilor, asta-i un “concept filosofic” marxist, prin care flacaii ne explicau cum e cu dezvoltarea. (Am descoperit aci intr-o carte, manual pedagogic ca americanii folosesc, desi habar n-au, acelasi concept marxist de spirala. Tara cea mai capitalista isi educa pruncii in spirit socialist!!!) Adica tu evoluezi, te dezvolti sau o societate unama se dezvolta pe principiul spiralei: pleci dintr-un punct si mergi, nu-i asa, in bucla ca intr-o spirala… astfel te vei afla un etaj mai sus, dar pe aceeasi axa. In realitate, negarea negatiei inseamna afirmarea negatiei si asa se explica de ce pleava a mai ordinara (negatia) ajunse sa conduca Romania (afirmatie). Exact ceea ce a fost glorificat de generatii de filosofi: calitatea(vezi numai “Republica” lui Platon: filosofii in fruntea tarii) marxismul a anulat si a promovat non-valoarea ca valoare. Sa ma ierte marxistii de profesie, dar lucrurile exact asa stau! Negind negatia, de fapt o afirmi!
Da, inteligentul se salveaza pasind pur si simplu afara din sistem.
“Prefer sa am dreptate de unul singur decit sa ma insel cu o majoritate imbecila” (citat rostit de Dan Puric).
Cum reusesti sa nu intri in sistem? Dragilor, chestiune de caracter, dar am gasit totusi un rezon: tot ceea ce-i place majoritatii nu trebuie sa-ti placa tie. In felul acesta nu te poti insela si nici nu te poate ea, societatea, insela, fiindca:
Majoritatea e intotdeauna gresita, zicea F. Nietzche.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)