SCRISOARE DESCHISA PRESEDINTELUI ROMANIEI, TRAIAN BASESCU

Domnule presedinte al Romaniei, sunt una dintre fapturile ce v-au votat si de aceea imi permit a va scrie cele ce vor urma.
V-ati gindit vreodata ca daca sunteti presedintele romanilor de pretutindeni aveti datoria morala de-a va respecta promisiuniile electorale? Si cea mai importanta promisiune, in opinia mea, fu aceea ca veti curata tara de buruiana ce incepu sa cresca o data cu venirea lui iliescu pe “tron” si sfirsi prin a inflori si a se extinde cam pe vremea a celui de-al doilea mandat al aceluiasi ins… ca sa ma exprim euphemistic…

Eu va cred ca nu-i usor, ba-i chiar foarte greu… eu stiu de asemenea, si ca mine fiece persoana ce va vota, ca nici domnia voastra nu-i curat precum lacrima (si nu ma refer la cea a lui Ovidiu…), dar, comparativ cu flacaii, sunteti un angel imaculat… Si, in definitive, pe Ceausescu il catapira tot aia de-ai lui… Asa ca, aveti cel putin un precedent…

Domnule Traian Basescu, a sosit vremea sa va respectati promisiunea si sa terminam odata pentru totdeauna cu acesti moguli, snapani, ticalosi care au obraznicia de-a nu-si vedea lungul nasului… Insultele la adresa predetintelui Romaniei e o insulta la adresa poporului roman, fiindca imi permit sa cred ca doar poporul v-a vota, populatia e si pururea va fi cu flacaii si asta din diverse motive… nu le enumar ca nici macar nu importa!…

Domnule presedinte al Romaniei, i-ati ciuruit dumneavoastra, dar cu gloante oarbe… ii palirati o tira, dar nu-i sufficient. Astia n-au habar de nimic si mai ales nu stiu sa piarda, fiindca sunt niste gunoaie… Tara nu mai are nevoie de asa indivizi!Si n-a avut niciodata; iliescu avu nevoie de ei... Acesti sobolani scirbosi au supt Romania cit ce-au putut, tot ei sunt acum cei ce urla mai tare, iar domnia voastra nu pare ca-i aude…

Sigur ca veti spune ca dosarele, ca procesele, ca… domnule Traian Basescu, astia nu au nevoie de procese si nici de redeschidere de dosare. Aceste demersuri pot fi respectate in cazul unor indivizi care au gresit, ca tot omul poate gresi, dar care trebuie acum sa plateasca. Domnule Basescu, astia nu au gresit! Astia au facut totul deliberat, cu bunastiinta si au distrus Romania absolut constient!!! Astia au facut legi ca sa poate ei fura cu legea in mina, si domnia voastra stie bine asta! Asadar, in cazul unor asemenea borfasi, demersurile juridice nu au sens si nici rost. Ei trebuie pur si simplu azvirliti in puscaria de drept comun si confiscata TOATA averea lor!

Stiti cum as face eu in locul dumneavoastra? M-as plimba prin oras si unde as vedea o casa asa sub forma de palat, clar, casa unui parvenit de flacau, as nota-o si a doua zi, baietii MEI i-ar vizita un pic… Acum, daca in plimbarea aceasta ati da si peste casa domniei voastre, va permit sa o sariti, dar doar cu o singura conditie: sa le curatati de buruiana pe celelalte! Ca flacaii nu vor fi de acord…asta e problema lor….Le-as face si process, dar dupa vreo 30 de ani sau sa zic 20, precum Brucan? Pare dictatura ce va zic? Da, dicatura justitiei! Adevaratei si meritatei justitii, domnule presedinte!

Domnule presedinte al Romaniei, Traian Basescu, cit de mult inseamna: gata? Nu vi s-a urit sa-i tot auziti cum va jignesc, cum ne jignesc pe noi toti doar pentru ca nu mai pot fura ei ca mai inainte… sau poate ca totusi mai pot?… TREBUIE sa luati hotarirea pe care ati promis ca o veti lua!

Romanul e debusolat, e naucit , nu stie ce sa faca si incotro sa apuce, iar flacaii nu contenesc de-ai imbeciliza si mai mult, ca doar asta-i job-ul lor preferat… asta si a fura!…
Trebuie sa puneti capat acestei situatii odata pentru totdeauna!

Domnule Traian Basescu, daca vreti sa ramineti in istorie ca un BARBAT DE STAT, trebuie sa dovediti ca sunteti barbat, daca nu, veti fi scris la apendic: a fost si un presedinte prenume… si cam atit, asa cum se intimpla deja cu Constantinescu, care a murit inainte de-a fi trait, daca imi permiteti jocul acesta de vorbe.




Cu multa speranta pentru o Romanie mai buna, adica verticala, cinstita si cu fata catre Dumnezeu.
Asa sa ne ajute Tatal Ceresc. Amin

NE PUTE, DAR SI CE DACA

Noi, romanii, nu stim sa ne facem reclama si ar trebui sa invatam! Noi stim doar sa scoatem defectele, bubele in fata, dar Romania nu are doar ciurucuri! E drept ca, de regula, proasta calitate, proasta crestere si prostul gust sar, precum paduchii, in fata si tocmai de aceea trebuie si noi, descoperindu-ne calitatile si valorile, sa terminam cu paduchii si sa aratam lumii adevarata, valoroasa noastra fiinta.

Bulgarii au turismul cu mult mai competitiv ca noi si, sa ma ierte Dumnezeu, daca eu, vecina lor, i-as vizita… Dar sunt occidentali care, gasind preturi accesibile si o tira de calitate, merg in vacanta, ba unii chiar intentioneaza sa se stabileasca (cei la pensie, in special) in… Bulgaria!
Nu stiu daca tiganii lor sunt tot atit de atotstapinitori si omniprezenti, cu tupeu si obraznicie ca la noi, dar nu aud pe nimeni zicind: “Bulgaria, tara de tigani!” Si ma intreb de ce? Trebuie sa le taiem din nasul lor tiganesc si sa-i marginalizam un pic pe parpandei si pe pirande ca s-au intrecut de gluma si nu mai e de saga! Fara discutie!

Ma uit la TV si vaz de una zi o “reclama ascunsa” in spatele unor reportaje si emisiuni cu subiect turistic. Au americanii astia un talent de-a face din rahat bici de toata frumusetea!

Eu am locuit 4 ani in Texas si nu-s dornica a ma intoarce vreodata acolo!… Oameni simpli, dar ucigator de ingimfati; ignoranta, numele tau e America, in general, dar o parte groasa salasuieste in Texas. Orase frumoase, dar nelocuite: oras- business… in fine…
San Antonio, care probabil acum 50 de ani era o minune americana, alaturi de Savannah (Georgia), dar acum o bintuie mexicanul (San Antonio), negrul (Savannah). In afara unor locuri deosebite, nu prea ai ce vedea si invata…

Emisiunea, despre care incepui a scrie, vorbea despre San Antonio (Texas) si pe durata a unei ore intregi eu (care locui acolo) am aflat ca e cel mai mimunat spatiu de pe pamint sau aproape… Or lucrurile nu stau chiar asa! Sunt 3 “minuni” mari si late de vizitat: Alamo, Riverwalk si Missionary Church.
In Alamo poti vedea o cladire si niste uniforme asezate pe jos pe piatra muzeului (soldatii omoriti pina la unul de catre mexicani in revolutia lor) si cam asta-i tot de privit, dar ai totusi ceva si de invatat!… Costa cam mult, dar texanii sunt mindri de istoria lor. Foarte frumos.
Riverwalk e, dupa cum ii zice si numele, un riu, San Antonio River, ce trece prin oras si este amenajat si ingrijit(!)pe maluri cu hoteluri si restaurante, cu muzica live si mini-vaporas…e dragut, dar dupa ce maninci de 2-3 ori pe la restaurantele cu pricina, te plimbi cu barcuta si poate o iei si pe jos, ca-s copaci si flori de-a dreapta si de-a stinga riului, gata, s-a terminat, mi-a ajuns. Nu mai vreau!
Missionary e intr-adevar intresant (cel putin pentru mine) si de fapt acestea sunt locurile de vizitat si de invatat. Fireste ca, emisiunea noastra nu le-a scos in evidenta ca americanii sunt preocupati de mincare nu de cultura si\sau religie!

Asadar, dintr-un loc mediocru, baietii scoasera o bijuterie de oras, care poate fu, dar nu mai e…

Si noi putem face reclama de felul acesta! Doar ca la noi tiganii si cersetorii sunt de neocolit si, prin urmare, orice incercare onesta s-ar termina printr-un fiasco! Credeti ca San Antonio nu are cersetori? Ba bine ca nu! In Atlanta sunt inca si mai vioi… Credeti ca-i filmeaza careva? Credeti ca face cineva filme sau reportaje cu ei? NU! Nimeni nu-i baga in seama, ca si cind n-ar exista! E drept ca nu-s chiar atit de numerosi ca la noi, dar tot drept e ca si politia e mult mai activa, mai eficienta si mai necorupta, desi e platita prost, tot ca la noi…

Nu va scriu nimic noi? Ba eu cred ca da, fiindca daca nu-i nou, daca va string si pe voi de git mizeria si promiscuitatea, de ce nu reactionati???

Stiti, intr-o zi, ciinele meu, Doberman mare, negru si fioros foarte, in realitate o caprioara sau un minz, facu treaba mare in casa. Miros patrunzator, mizerie fara cuvinte, ma rog… Ce ziceti voi ca am facut? Am lasat acolo diareea, fiind prea scirbos sa o curat? Nu! Am luat caca si l-am aruncat, am spalat si am parfumat si camera a devenit din nou curata! Fireste ca putea, fireste ca n-a fost o placere, dar ar fi fost cu mult mai ingrozitor daca lasam rahatul acolo! Credeti sau nu, dar rahatul continua sa puta si cind e uscat…
Rahatul ce salasuieste in Romania nu-i nici macar uscat, ca au flacaii grija sa-l improspateze… iar noi grija sa ne plingem, fara sa facem nimic! Sau, si mai bine: asteptam sa vina altul sa faca treaba, ca noua…zece…

PS Azi-dimineata, in timp ce-l pregateam pe fiul meu sa mearga la scoala, auz la TV pe o tanti care striga: “Nu mai vrem sa ne spuna guvernul ce trebuie sa facem! Noi ne dirijam singuri viata!” Ei, asa da!
Voi credeti ca vine soacra-mea sa-mi spuna ce am de facut si ce nu? Sa-mi organizeze bugetul si sa-mi directioneze viata? Cu satisfactie deplina (in munca, vorba aluia de-l impuscara) va anunt ca acest lucru nu se intimpla pe tarlaua mea! Eu nu astept de la guvern, stat si de la nimeni sa-mi dea nimic si sunt romanca, crescuta si educata in Romania comunista, tot ca si voi!…
Daca-mi pute actionez si cind lucrurile o iau la vale REACTIONEZ! Cum? Indreptind ce-i de indreptat si daca nu se mai poate corecta nimic, pur si simplu schimb, dar nu cu ce-a fost mai inainte si s-a dovedit rau, prost si fara valoare, ci incerc sa pun VALOAREA SI CALITATEA in prim plan. Incerc si adesea reusesc!
De ce va zic toate acestea? Fiindca imi pasa! Fiindca asa nu se mai poate! De aceea!

A SOSIT CLIPA UNUI…ALTFEL DE DRUM

Romania e tara in care imposibilul devine posibil, in care cel mai anormal fenomen pare a fi de-o normalitate incredibila. Transformari halucinante si metamorfoze dintre cele mai cumplite care, daca ar fi fost film, ar fi luat Oscarul, din nefericire nu a fost si nici nu e un film, ci un neant real pe care poporul roman a avut si are nesansa de a-l trai de vreo 70 de ani incoace.

Sa ma explic:
“Ciuma este o boala deosebit de contagioasa; infectarea este produsa de piscatura puricelui de sobolan cenusiu la om. Aceasta schimbare de gazda a puricelui se intimpla numai dupa moartea rozatorului.”

Dupa moartea rozatorului… sobolan cenusiu!…
Cind va ziceam eu ca nu-mi place griul, combinatia aceea stupida intre alb si negru, o culoare perfida, plina de umbre incolore, adica fara fata sau fara de obraz!…

Asadar, sobolanul cenusiu a fost omorit, dar puricii lui incepura sa infecteze poporul roman…
Tristetea abia de-acum va sa inceapa: unul dintre purici s-a transformat intr-un sobolan, de data asta negru sau mai brunet (ca doar e din neam) si, incredibil, scirboasa scirnavie parea la incepu alb…sau unii purici, vrind sa ne insele, l-au vopsit in alb sau s-a vopsit el insusi? Cine mai stie, cert este ca, puricele cu zimbet larg si ochii mici s-a metamorfozat repede intr-un sobolan mare, urit si negru, plin ochi de purici! Ca el e urit si negru, e treaba lui, problema noastra sunt puricii…
Puricii, luind exemplul sobolanului-tata, incepura sa devina si ei sobolani plini de purici, de asemenea… si uite asa, din purice in sobolan, si din sobolan in sobolan, aproape ajunseram sa nu mai zarim Omul! (Iarta-ma dragul meu Dan, dar tu in cosmarul asta esti Omul – unul dintre cei care au reusit sa nu se lase piscati si nici metamorfozati de mutanti, chiar daca te numesti Puric!).
Vedeti, In Romania totul e pe dos, anormal si ireal: Omul se cheama Puric, iar puricii se predind oameni… doar sobolanii au ramas sobolani! Mai mari sau mai mici, adica mai imbogatiti sau mai putin inavutiti, mai cenusi sau mai negri… E TIMPUL SA SCAPAM DE EI!
E vremea sa ne trezim din acest cosmar real: ori stirpim sobolanii cu purici cu tot, ori ne lasam in continuare omoriti lent (si se pare ca nu chiar atit de lent), dar sigur! Ori la bal, ori la spital! Totul sau nimic! Si acum poate fi clipa, clipa cea mare de care se tem ei si pe care poporul roman o asteapta inca din timpul Pietii Universitatii…

SUCCESUL SI EFEMERIDA

Pe vremea cind cochetam a fi profesoara, le-am cerut copiilor mei sa faca o compunere sau eseu, cum vreti sa-l numiti, cu titlul: Visul meu”. Nu doream sa aflu ce viseaza ei noapte, ci aspiratiile si idealurile lor treji fiind.
Rezultatul: 55% dintre ei visau sa devina…milionari prin a cistiga la loto; un alt procent dorea sa fie cintarete sau manechin (photo model); altii nu-si doreau mai nimic si doar 5-6% dintre ei visau sa fie o persoana cunoscuta, sa aiba o profesie si nu doar un job!
Diferenta dintre a avea un job si a avea o profesie este uriasa. Profesia presupune talent, job-ul, in cel mai bun caz, o tira de scoala si sansa de-a obtine o slujba mult mai bine platita decit individul in cauza ar merita.

“Un conducator nu se alege, un conducator se impune!”

Si conducatorul se poate numi artist, doctor, inginer, scriitor, oricare profesie care se practica cu talent si inteligenta.
Norocul, pentru un om de talent, practic nu exista; norocul e pentru efemeride…

In America, si cred ca peste tot in lume, se vehiculeaza expresia” om de success” si se are in vedere mai mult doar latura materiala. Dar succesul n-are legatura cu banii ci, cu talentul! Fara talent esti un om de success, dupa cum fara caracter esti un om de valoare… adica, nu prea merge!
In opinia mea a fi o persoana de succes inseamna ca ai potential de-a deveni un nume dupa moarte sau mai ales. In absenta numelui acesta nu esti decit o efemerida, care poate a avut ceva bani cit a trait, dar care, in fapt, nu s-a nemurit pe sine, ci s-a ucis inainte de-a fi trait cu adevarat pe acest pamint.
Doar talentul exersat adica talentul in actiune da unei persoane satisfactia muncii si poate, daca e inteligent si de calitate, sa-l transforme spiritual, sa-l inalte intr-adevar in proprii lui ochii, ca si in ai altora.

Dragilor, o femeie de success a fost Maria Callas - cea mai minunata voce de mezzo-soprana, Elisabeth the First care a lasat Angliei un imperiu si inca cel mai puternic al vremii si exemplele ar putea continua, dar nu la nesfirsit…
O persoana de success, dragutii mei pragmatici, nu inseamna sa impingeti niste hirti pe un birou, sa vorbiti la telefon, schimonosindu-va vocea intr-o mieuneala ridicol de falsa, sa va platiti darile la stat si sa va petreceti week-end-ul in tripou unde beti pina incepeti sa credeti si voi insiva iluziile voastre!…
Vorbeam intr-unul dintre articolele mele ca toti avem capacipatea de-a crea, dar doar Omul creat de Dumnezeu si-o exercita, restul supravietuiesc la nivel de zoologie si, desi se cred fericiti, ei nu fac altceva decit sa se metamorfozeze, inca din timpul vietii lor inutile, in praful drumului, in efemerida.

Efemerida nu poate fi o fiinta de success, fiindca existenta ei e limitata in timp, iar succesul sau gloria sunt nemuritoare. Succesul de moment e pentru indivizii efemerici, turistii de sezon la mare. Succesul real, authentic e scris in istoria umanitatii:
“Nu mai avem evenimente istorice, avem stiri, fiindca si oamenii sunt mici!” (Dan Puric)
Si de ce sunt oamenii astia atit de mici? Fiindca viseaza pragmatic: sa fiu milionar ca sa nu mai merg la serviciu!” Omul de talent, adica de succes nu merge la serviciu pentru bani sau nu numai pentru bani, el practica profesia lui datorita talentului… Cintaretul care va cinta pentru bani, doar pentru bani, se numeste muzicant, mai limpede - efemerida. Omul de talent exercita profesia lui pentru ca nu poate trai fara ea, ii este necesara organic.(De aceea avem doctori – veterinari umani, politiceni – boschetari, cintareti – muzicanti, etc)

Efemerida poate luci pentru o vreme precum aurul veritabil, dar stropita de ploaia timpului, ea se va innegri de ciuda… Viata ei e sortita a fi de durata limitata si orice incercare de-a o nemuri este sortita esecului datorita limitarii individului in cauza. Ca la matematica: daca a e egal cu l, inseamna ca si l este egal cu a.
In cel mai bun caz, efemerida poate lasa, dupa inutila-i viata, doar o poza in care o putem vedea zimbind timp printre sticle de bautura, singurele dovezi concrete ca acea fiinta a fost, pentru o vreme pe pamint, alaturi de Omul Nemuritor.

SA NE SMULGEM DIN NEGATIE

Cind eram foarte tinara, invatind despre Rene Descartes, ceva nu mergea: era atit de perfect principiul lui: “Dubito ergo cogito. Cogito ergo sum “ ca declansa in mine o reactie centrifuga, ceva de genul: e prea corect sistemul asta ca sa fie si bun. Si dupa cum societatea “civilizata” se doreste perfecta (precum robotul), principiul rationalist a fost adoptat aproape inconstient…
Acum, dupa mai bine de 20 de ani de la aflarea de catre mine a principiului cartezian, am inceput sa inteleg de ce nu merge si de ce Descartes a gresit.

Asadar, hai sa incepem cu a doua parte a principiului: “Gindesc deci exist” Doar pentru faptul ca gindesc rezulta ca exist. Aceasta existenta se limiteaza strict in sfera biologica. Dar moartea clinica iese din cadrul existential si totusi cei care fura “intorsi” la viata fac marturisiri cutremuratoare de tipul: imi vedeam corpul de undeva de sus; am intrat intr-o mare de lumina sau am fost inundat de lumina, etc. Acesti oameni continua sa gindeasca, desi aparatele medicale din jur aratau ca au murit!… Pulsul disparuse, dar putinta de-a gindi…nu! Gindesc deci exist, pare ca nu se mai aplica…

“Ma indoiesc, deci exist” e o afirmatie care a devenit de un caraghioslic nesfirsit, nu-i asa? Daca nu te indoiesti, nu existi, ar fi logic, reciproca. Citi traiesc fara nici un dubiu, ba si fara sa gindeasca si sunt atita de fericiti…
Dar punctual nevralgic al acestei “teoreme” nu e totusi acesta.
Faptul de-a concepe un sistem (fie si unul filosofic) pe o negare: “ma indoiesc”, adica nu sunt sigur sau nu cred ori am dubii, distruge intreg sistemul. Nimic nu se poate construi trainic pe o negatie!
Eu nu sunt neaparat o pozitivista, cred ca sunt, sau imi place sa cred ca sunt, lucida, adica vad lucrurile, faptele si oamenii in lumina lor reala, fara a pune “floricele roz” nimanui, nici macar mie insami, dar pe distrugere, pe negatie e greu sa infaptuiesti ceva.

Iata de ce Dan Puric sfatuia ziarele sa mai scrie, televiziunile sa mai aduca in prim-plan si evenimente cu care sa ne putem mindri si bucura sufletul nostru si asa destul de traumatizat de viata ce ne e data s-o traim. Raspunsul astora intrecu culmea cinismului: stirile bune nu se vind! Prin urmare, hai sa distrugem o tara ca sa salvam un ziar! (replica lui Dan Puric fu pe masura interlocutorilor si poate fi largita si in sfera politicului - sau mai ales!)
Am incercat sa inteleg de ce transmit astia doar catastrofe, cruzimi, ticalosii pe toate posturile si in toate ocaziile(?)

Stiti voi cine ride cel mai tare de negri in America? Fostii chiriasi ai ghetto-urilor! Printr-o intimplare fericita, acestia au reusit sa se departeze de gheto-ul –mama si, acum mindri nevoie mare de isprava lor, isi rid de cei ramasi in urma… neavrind sa admita ca radacinile lor continua sa-si traga seva tot de acolo…
Ma gindesc ca o fi vreo sumbra placere sa vezi copii omoriti de proprii parinti, femei mincate de niscai psihopati, etc. Asta probabil ca da unora satisfactia ca ei, desi sunt periferici ca intelect si aspiratii, totusi parca nu-s chiar atit de ticalosi…
In felul acesta negarea devine un factor determinant al existentei: nu sunt atit de rau! In loc de: sunt atit de bun! Existenta bazata pe negare duce catre nimic!…
Mobilul vietii noastre ar trebui sa fie: vreau sa fiu mai bun decit (si-ti alegi un exemplu) sau tot atit de bun ca… Dar noi facem precum ala: dorind a merge in sus, o luam la vale de ne zbirniie calciiele. Nu catre valoare, ci catre pleava, catre scursura careia ii gasim valoare prin negatie: nu sunt atit de rau precum acest criminal sau sunt mai bun decit un proxenet. Negarea a disparut ca formulare, dar orientarea catre negatie, catre “in jos”a ramas!
Estetica uritului: un sobolan e la fel de gustos ca si caprioara! Haideti sa iubim sobolanii ca de caprioara ne-am saturat; prea multa frumusete face rau la digestie… Haideti sa mai schimbam!
Si astfel, anulam frumosul, afirmatia si facem apologia uritului, a promiscuitatii si a negatiei. Ca sa-l parafrazez pe Descartes: ma indoiesc ca astia de gindesc pe dos vor merge vreodata in sus, catre valoare!

PS. De ce "filosofia" lui Descartes este gresita? Pentru ca s-a bazat pe o negatie: "dubito". De ce conceptul de dezvoltare materialist-dialectic este o stupizenie criminala? Pentru ca a fost cladit pe o negatie: "negarea negatiei"
Daca eu voi spune: y profesor NU este atit de bun ca x profesor, eu am anulat intreaga valoarea a lui y. Dar daca voi zice: y profesor e mai bun sau tot atit de bun ca x profesor, y isi pastreaza valoarea!
De aceea psihologii iti recomanda sa gindesti pozitiv, fiindca pe negatie nu poti organic sa construiesti, dar te poti distruge pe tine insuti!
Noi trebuie sa ne smulgem din caruselul lor sinucigas si sa incepem sa privim in sus, catre valoare, catre cer, catre afirmatie!